Ion Habârcă, șeful Guvernului în exil din august 1991, spune că a discutat tranșat cu președintele României de atunci, Ion Iliescu, posibilitatea unirii Basarabiei cu România. În cadrul unor dezbateri publice, organizate de Agenția de presă IPN, el a recunoscut că, în calitate de șef al Executivului în exil din acea perioadă, i-a abordat cu liderul de la Cotroceni subiectul unirii, însă Bucureștiul a refuzat propunerea, notează IPN.
Potrivit acestuia, dezmembrarea Uniunii Sovietice și proclamarea independenței unor state ex-sovietice, i-au determinat pe politicienii vremii să acționeze.
„La București eram primiți de ministrul de externe, Adrian Năstase. Ulterior, ni s-a asigurat audiența la prim-ministrul Petre Roman. Solicitarea noastră permanentă era susținerea Guvernului de facto din Republica Moldova, a proceselor democratice și condamnarea puciului de la Moscova. A treia întâlnire a fost la președintele Iliescu. Noi nu aveam legitimitate să discutăm subiecte politice. Eram doar un simbol al situației în care ne-am pomenit. Am abordat, totuși, subiectul pactului Ribentrop-Molotov, acesta fiind momentul cheie al întâlnirii cu conducerea de vârf a României”, a spus Ion Hadârcă.
Ion Hadârcă spune că în august 1991 i-a cerut ex-președintelui României ca țara să-și revendice vechile teritorii, iar Basarabia istorică să redevină parte componentă a României.
„Am spus că logic ar fi ca patria-mamă să-și asigure dreptul asupra teritoriului rupt prin acest pact dictatorial din 1939. Procesul deja începuse, republicile baltice deja și-au proclamat independența și au plecat din imperiul sovietic, iar noi rămâneam suspendați. Noi am fost ocupați în 1940 și ar fi trebuit să revenim în hotarele firești”, a mai spus Ion Hadârcă.
El afirmă că reacția fostului președinte al României, Ion Iliescu, la solicitarea preluării Basarabiei istorice a fost una pragmatică. Șeful statului român a menționat că România era recunoscută deja pe plan internațional în limitele frontierelor existente.
„Ni s-a spus că România s-a debarasat de regimul ceaușist, a ieșit din sistemul totalitar, România are probleme complicate cu vecinii, legate de Cadrilater. Ni s-a spus că fierbe lumea în jurul României, iar pericolul cel mare este cel al dezagregării statului. Conform tratatului de la Paris, România este recunoscută în hotarele stabilite. Iar actul final de la Helsinki stipulează imuabilitatea hotarelor tuturor statelor și subiectul schimbării frontierelor nu poate fi abordat”, l-a mai citat Ion Hadârcă pe Ion Iiescu.
Dezbaterea la tema „Guvernul în exil al Republicii Moldova în perioada puciului de la Moscova, august 1991: ce a fost, de ce a fost, ce urme a lăsat?”, ESTE ediția a 259-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” a fost organizată de agenția de presă IPN, cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.