De la începutul pandemiei COVID-19, a fost resimțită o inconsecvență în multe mesaje publice, acțiuni din diferite domenii de activitate, făcute de instituțiile statului. Dacă le-ar fi acordată o notă de la „unu” la „zece”, pentru gestionarea crizei, cumulativ acestea ar merita o notă de „șase”. Însă, cu siguranță, instituțiile medicale ar merita un „zece” cu plus și aici este vorba despre fiecare lucrător medical în parte, pus în fața faptului să se descurce, chiar și atunci când nu aveau un simplu echipament de protecție. Declarațiile în acest sens au fost făcute de către Ion Guzun, consilier juridic al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, participant la dezbaterile publice: „Eficiența gestionării crizei COVID-19 în Republica Moldova”, organizate de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, transmite IPN.
Ion Guzun a menționat că tabloul din blocurile medicale COVID-19, cu siguranță, le-a dat de înțeles atât medicilor, cât și pacienților confirmați, că totuși pericolul corupției din sistem care a fost până acum, trucarea achizițiilor publice, au afectat foarte mult obiectivul de a avea un sistem medical calitativ.
„Până acum au stat OK, când ziceam noi că s-au făcut niște deturnări de fonduri de la Spitalul Republican, că s-au cheltuit niște bani în mod necorespunzător pentru ambulanțe. Dar iată că pandemia ne-a arătat că am fi putut să avem mai multe echipamente performante, ca și număr și calitate, mult mai mare, dacă instituțiile de drept investigau la timp, nu mușamalizau aceste investigații politic, iar instanțele de judecată ar fi aplicat niște sancțiuni, care într-adevăr să penalizeze actele de corupție, inclusiv în domeniul sănătății”, a notat consilierul CRJM.
În opinia sa, cert este faptul că autoritățile statului și instituțiile medicale merită note separate pentru prestația sa din criză pandemică.
Expertul a făcut referire la începutul pandemiei și anume la perioada în care Guvernul și-a asumat răspunderea pentru adoptarea mai multor măsuri în domeniul economic, care să vină în sprijin în contextul crizei. Însă, aceste măsuri, fiind analizate detaliat,„ s-au constatat lucruri care țin de țigarete sau țigarete electronice” – lucruri care, potrivit lui Ion Guzun, nu au nimic în comun cu pandemia.
Potrivit lui, „prin diferite șiretlicuri, care au fost o practică aplicată pe larg și anterior, au fost promovate mai multe prevederi care au ținut să îngusteze drepturile omului”. De exemplu, dreptul la informare a fost îngustat foarte mult pentru jurnaliști, care transmit informații publicului.
„Aceste exemple arată că instituțiile statului au utilizat modificarea legislației necesare sau au adoptat măsuri pentru revitalizarea economiei naționale, incluzând mai multe prevederi care au îngustat drepturile omului”, a mai menționat Ion Guzun.
Dezbaterea este realizată în cadrul proiectului Asociației ADEPT „Cu ochii pe autorități: gestionarea stării de urgență și a crizei provocate de coronavirus”, implementat cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova.