Interdicţiile propuse de către un deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru aleşii locali şi soţiile acestora de a avea bunuri, imobile sau depozite în băncile străine contravin prevederilor garantate de Constituţia Republicii Moldova privind dreptul la proprietate privată, dar şi Convenţiei europene pentru drepturile omului. De această opinie sunt experţii Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), care au efectuat expertiza coruptibilităţii proiectului de Lege cu privire la conflictul de interese, a Legii cu privire la prevenirea şi combatere corupţiei, dar şi a unor modificări propuse la Codul Penal.
Într-o conferinţă de presă la IPN, preşedintele CAPC, Galina Bostan, a spus că proiectul de lege privind conflictul de interese prevede că alesul local, precum şi soţii sau soţiile acestuia nu au dreptul să înregistreze sau să posede conturi, depozite sau alte proprietăţi în băncile străine. Nu are dreptul să procure sau să deţină titlu de proprietate, hârtii de valoare de orice tip sau cote sociale în întreprinderi străine nerezidente în Republica Moldova. Interdicţiile nu se aplică doar în cazul în care subiecţii sau copiii acestora au nevoie de tratament peste hotare, precum şi în situaţiile în care deţinerea unui cont bancar în străinătate este necesară pentru executarea obligaţiunilor de serviciu. Astfel, în cazul în care se intră prin moştenire în proprietatea unor bunuri, surse financiare etc., care se află peste hotarele ţării, alesul local va trebui să le înstrăineze timp de 6 luni din momentul acceptării moştenirii.
Galina Bostan a subliniat că este clară imposibilitatea autorităţilor de a obţine informaţii de la autorităţile străine despre bunurile din străinătate ale funcţionarilor publici, însă această problemă ar putea fi soluţionată doar prin consolidarea capacităţilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) de a contabiliza bunurile aleşilor locali. Totodată, este recomandată acordarea CNI a posibilităţilor de a solicita şi verifica informaţii referitoare la proprietăţi în cadrul unor eventuale urmăriri penale pe cazurile de fals în declaraţii.
„O astfel de interdicţie este periculoasă. Deoarece nu putem exclude faptul că cei care au proprietăţi peste hotarele ţării le vor înregistra pe numele unor persoane terţe şi astfel situaţia se va agrava şi mai tare”, a spus preşedintele CAPC.
Totodată, o altă iniţiativă legislativă propune completarea Codului Penal cu un articol nou, prin care se introduce o nouă componentă de infracţiune „încălcarea interdicţiei deţinerii conturilor bancare şi proprietăţii în străinătate”, care se va sancţiona cu amendă în mărime de la 4 la 5 mii unităţi convenţionale (o unitate convenţională egală cu 20 de lei), sau închisoare de până la 5 ani cu privarea dreptului de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.
„Nota informativă a acestui proiect nu conţine o analiză fundamentală a condiţiilor ce au impus elaborarea proiectului, a nivelului de compatibilitate a normelor propuse cu legislaţia în vigoare, inclusiv o analiză a nivelului de compatibilitate cu anumite prevederi constituţionale”, a adăugat Galina Bostan.
În concluzie, preşedintele CAPC a subliniat că dificultăţile întâmpinate de către autorităţi la controlul veniturilor şi proprietăţilor, precum şi la controlul intereselor personale, nu pot fi puse pe seama declaranţilor şi membrilor familiilor acestora. Aceste dificultăţi pot fi remediate doar prin sporirea capacităţilor autorităţilor în controlul veniturilor, proprietăţilor etc., precum şi în urmărirea penală a infracţiunilor în domeniul vizat.
Totodată, experţii recomandă examinarea minuţioasă a proiectelor de lege.
