Instituțiile democratice din Republica Moldova trebuie monitorizate minuțios pe teren cu ajutorul Consiliului Europei și a unor delegații ale Uniunii Europene pentru că este atestată o stare de criză în țară. De această părere este directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, exprimată în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la postul de televiziune TV8, transmite IPN.
Igor Munteanu susține că o situație similară a existat în anul 2003, când s-a înregistrat o mare deviere de la normele democratice, iar președintele de atunci Vladimir Voronin încerca să impună ideea verticalei puterii și de renunțare la aleșii locali pentru că nu reprezentau Partidul Comuniștilor. Potrivit lui, opoziția a cerut în stradă ajutorul Consiliului Europei și atunci secretarul general al CoE a trimis spre Chișinău o misiune de monitorizare a instituțiilor democratice. „Eu cred că suntem în aceeași situație în care instituțiile democratice trebuie monitorizate la sânge pe teren, aici și cu ajutorul Consiliului Europei, și cu ajutorul unor delegații ale Uniunii Europene pentru că este o stare de criză”, spune Igor Munteanu. Potrivit lui, toată lumea spune că ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni se va repeta la alegerile parlamentare și acest lucru desfigurează întreaga agendă politică pentru anul 2018.
Igor Munteanu susține că faptul că în principalul oraș al țării nu există un primar ales intră în contradicție cu Cartea europeană a autonomiei locale. Potrivit lui, Moldova ar fi trebuit să arate că joacă după reguli, dar arată cât de mare este goliciunea din instanțele judecătorești, cât de puternică este presiunea politică.
Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, susține că nu trebuie să ne așteptăm la indicații directe ale UE și SUA în adresa autorităților de la Chișinău cum acestea să redreseze situația, pentru că acești parteneri externi nu dau indicații, cum ar fi procedat alți actuali sau foști parteneri. „Ce pot face UE și SUA este să atragă atenția societății cu privire la atitudinea lor față de anumite involuții sau derapaje din Republica Moldova. „Există un unison, un mesaj comun pe care îl transmit aceștia societății și autorităților. Mesajul este următorul: 1. Invalidarea votului prin act de justiție este un lucru care afectează instituțiile democratice; 2. Se face apel la autorități ca să întreprindă toate acțiunile pentru ca votul cetățeanului să fie repus în drept, 3. Guvernarea este responsabilă de faptul cum funcționează justiția”, este de părere Iulian Groza. În opinia lui, aceste mesaje vin pentru guvernare în ansamblu și nu față de instituția Guvernului.
Vineri, 29 iunie, Departamentul de Stat al SUA a făcut publică o declarație, potrivit căreia Decizia Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova reprezintă o „amenințare la adresa democrației”. Anterior, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Federica Mogherini și Comisarul UE pentru extindere și vecinătate, Iohannes Hahn, au emis o declarație comună, prin care au îndemnat autoritățile moldovene „să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că sunt respectate rezultatele alegerilor primarului de la Chișinău, recunoscute și de observatorii naționali și internaționali și care reflectă voința alegătorilor”.
