Fenomenul injustiției a devenit în societatea moldovenească o stare de opinie, o percepție generală. Și pericolul este ca acest fenomen să devină o mentalitate cu care oamenii să se obișnuiască. De această părere este președintele AO Centrul de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice, avocatul Ion Dron. „Acesta este pericolul cel mai mare care ne paște, fiindcă aceste discuții în jurul subiectului injustiției se pare că devin un fel de subiect de dezbateri publice, cu diferite caracteristice, cu amploare pe undeva. Or, acest lucru este foarte îngrijorător. Noi ar trebui să vorbim cu îngrijorare, fiindcă în caz contrar acest fenomen existent va deveni o mentalitate”, a declarat Ion Dron într-un interviu pentru IPN.
Potrivit lui, injustiția, mai ales în Republica Moldova, nu mai ține de legi, nu mai ține de sistem, nu mai ține de conduită, de pedeapsă. Această injustiție a devenit o stare de opinie și iată felul cum avansează această opinie în mentalitatea societății, ar trebui, în opinia sa, să-l îngrijoreze pe statul Republica Moldova. „Nu mă voi hazarda să dau o definiție pornind de la un concept filosofic sau moral. Voi face una scurtă – chiar pornind de la conținutul filologic al acestui cuvânt. Până la urmă, injustiția este antonimul noțiunii justiție. Și până la urmă ce este justiția? Nu vreau să vorbesc în context filosofic sau moral. Dar strict academic, eu am o definiție proprie: justiția este legea aplicată pe bază de probe. Prin urmare, atunci când nu avem nici legea aplicată sau legea este aplicată în afara probelor, sau legea este aplicată fără probe suntem în prezența injustiției”, explică Ion Dron.
Președintele Centrul de Inițiative a menționat că este dificil de răspuns la întrebarea de unde se trag rădăcinile fenomenului injustiției. Însă din experiența profesională, activând din anul 1989 în calitate de avocat, iar în anul 1991 în calitate de judecător, în cei 30 de ani a prins sistemul în diferite faze. Și în opinia sa, faza cea mai proastă pentru justiția moldovenească este cea pe care o trăim în ultimii ani de zile. „Prin urmare, când mă întrebați despre rădăcini, încerc să le caut pornind undeva de la 1989 încoace. Fiindcă începând cu această perioadă, când eu am avut fericirea să intru în acest sistem, zece ani de zile, lucrurile stăteau altfel. Nu că eu eram în acest sistem, dar să urmăriți și sondajele de opinie. Încrederea în justiție era alta prin anii 1996 și cu totul alta este astăzi. În anii ‘90, care erau destui de dificili din punct de vedere chiar și al salarizării avocaților, lumea nu vorbea atât de frecvent despre corupție în justiție, cum se vorbește azi ca despre un fenomen firesc. În anii ‘90, judecătorii nu primeau salariu câte jumătate de an, dar sondajele erau cu totul altfel. Cetățenii aveau o altă încredere în justiție”, a menționat Ion Dron.
Avocatul spune că, între timp, s-a renunțat pe alocuri la modelele și la reperele morale. „Cu alte cuvinte, atunci când am plecat dintr-un sistem, în această perioadă de tranziție în care ne aflăm, am renunțat la acel set de valori în care am fost crescuți și ne-am educat și am crescut într-un sistem fără valori, absolut. Avem o generație de procurori, o generație de judecători , care nu au modele de urmat în sistemul în care activează. Eu, când am început activitatea mea de judecător, aveam repere profesionale, morale. Tânăra generație, care începe activitatea astăzi se pare că nu are aceste repere. Prin urmare, lipsa de moralitate la toate etajele societății ar fi rădăcinile de la care pornește injustiția. Și injustiția nu este o circulație pe o singură bandă, ci și cu sens opus. Cel care vine și întinde plicul în justiție o face tot cetățeanul, care este rupt de la rădăcini, repere morale”, explică avocatul.
În opinia sa, la prima vedere, din cauza injustiției, suferă cel care a avut nefericirea să aibă parte de un act de injustiție – fie judecătoresc, fie un act emis procuror, fie de o autoritate publică. Dar până la urmă suferă și cel care crede că a „beneficiat” de un act, care în opinia lui, îl avantajează în raport fie cu adversarul său sau altcineva. Până la urmă, de pe seama injustiției suferă toți, chiar și cel care grație plicului au reușit să obțină un act de justiție, în opinia sa, favorabil.
„Pentru că atunci când o companie, de exemplu, este sancționată pe nedrept printr-o hotărâre de judecată, ea își recuperează pierderile pe seama celui cărui i se pare că a câștigat. Compania ori livrează produse de proaste calitate la un preț mai înalt, ori pur și simplu ridică prețurile din oficiu pentru a-și acoperi acele cheltuieli pe care le-a suferit. E un cerc vicios”, a declarat Ion Dron.
„Noi trăim pe alocuri într-un concept de darwinism social – cine este mai puternic acela supraviețuiește. Dar acesta este drumul spre abis, spre nicăieri”, a mai spus avocatul.
Interviul „Câtă injustiție există în Republica Moldova de azi? Care sunt rădăcinile, formele injustiției și soluțiile pentru a o combate?” este desfășurat în cadrul proiectului IPN „Injustiția scoasă la vedere prin mijloace multimedia”.
