 |
|
| Anatol Țăranu | |
Inițierea unui referendum constituțional pro-Europa într-un stat cu o populație sărăcită, în care sunt puternice nostalgiile după trecutul sovietic, iar minoritățile naționale nu se integrează în comunitatea culturală a majoritarilor a luat prin surprindere multă lume. Este cunoscut că numeroșii nostalgici sovietici sunt electoratul captiv al partidelor pro-ruse și antieuropene din Republica Moldova. Anume aceste forțe politice se specializează în instrumentalizarea frustrărilor și fricilor electorilor moldoveni provocate de sărăcie și nesiguranță în ziua de mâine, le cultivă ignoranța și antioccidentalismul în diverse modificări. Susținute material, politic și informațional de Moscova acest soi de politicieni moldoveni vor folosi la maximum oportunitatea referendumului pentru a promova agenda sa politică, având ca scop major compromiterea cursului european de dezvoltare al Republicii Moldova.
Încă divizată în două
Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și restaurarea Uniunii Sovietice în formula unui proiect eurasiatic ghidat de Moscova, sunt opțiuni care continuă să împartă societatea moldovenească în două tabere comparabile ca dimensiune. Potrivit mai multor sondaje, circa 40% din cetățenii moldoveni își doresc restaurarea URSS, iar aceasta înseamnă și acceptarea revenirii comunismului ca regim politic. Este adevărat că o majoritate puțin peste o jumătate din societatea moldovenească pledează, totuși, pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Dar această majoritate nu este una covârșitoare, care ar imprima cu siguranță ireversibilitatea cursului european pentru Republica Moldova. Fixarea acestei realități de către referendum nu are cum să aducă o plusvaloare apreciabilă cursului european.
Cetățenii moldoveni vor continua încă un număr de ani să se distingă în două categorii, cei care-și doresc restaurarea Uniunii Sovietice și susțin acțiunile Federației Ruse și cei care doresc integrarea în Uniunea Europeană. O parte a societății consideră că moștenirea sovietică și totalitară este una din cauzele stagnării de astăzi, alți cetățeni cred că, dimpotrivă, moștenirea sovietică este de fapt temelia unei vieți prospere. După treizeci de ani de la căderea comunismului aproape fiecare al doilea cetățean moldovean rămâne nostalgic sovietic. Explicațiile istoricilor și analiștilor privind supraviețuirea acestui fenomen, lipsite de suportul comunicațional al unei politici de stat axată pe dezvăluirea impasului dezvoltării pe calea comunismului, nu sunt suficiente pentru diminuarea acestei nostalgii. Precaritatea nivelului de viață în Moldova alimentează încontinuu simpatiile pentru trecutul sovietic, păstrând riscul inversării cursului european de dezvoltare pentru Republica Moldova.
PAS are nevoie de parteneri la guvernare
Recent guvernarea de la Chișinău a venit cu inițiativa de organizare a unui referendum republican pro-UE, cuplat cu exercițiul electoral al alegerilor prezidențiale. Chiar dacă sondajele sociologice fixează că în societatea moldovenească există o ușoară majoritate în favoarea integrării europene, totuși, partidul pro-prezidențial PAS care promovează cursul european la nivelul guvernării, se găsește în cădere liberă a susținerii electorale și este puțin probabil să repete izbânda parlamentarelor precedente prin formarea după următorul ciclu electoral a unei guvernări monocolore pro-europene. Deci, PAS va avea nevoie pe viitor de parteneri la guvernare pentru a perpetua cursul european.
În această perspectivă a venit propunerea organizării plebiscitului de la președintele Maia Sandu și guvernarea PAS, în acest fel involuntar inducându-se ideea utilizării acestui referendum în scopuri electorale de partid. În aceste condiții alte partide pro-europene, care în mod firesc vor fi concurenți electorali ai PAS la următoarele alegeri, sunt plasați într-o poziție jenantă de a susține o inițiativă cu iz electoral al concurentului. Lansând în formula actuală inițiativa referendumului pro-UE, guvernarea PAS nu doar intenționează să intre în luptă politică cu nostalgicii sovietici pro-Moscova, dar și restrânge posibilitățile cooperării politice cu partidele pro-europene în promovarea cursului european.
Referendumul cuplat cu alegerile prezidențiale va oferi șanse suplimentare și opoziției pro-Moscova, fiindcă dezbaterea electorală, în mod firesc, se va consuma predilect în zona geopoliticului. Pentru Igor Dodon, cel mai bine plasat în sondaje concurent al Maiei Sandu, substituirea temei electorale a corupției reprezentată de cazul „culioc” cu tema geopoliticii, va deveni o adevărată găselniță. Nemaivorbind despre oportunitățile pe care le oferă atmosfera politică a unui referendum pentru intensificarea războiului informațional al Moscovei în susținerea forțelor antieuropene în Republica Moldova.
Deputații Primului Parlament avertizează...
În aceste condiții defel întâmplător s-au alarmat deputații din primul Parlament al Republicii Moldova, întruniți în organizația „Parlamentul Independenței”, care au calificat într-o declarație ideea unui referendum, organizat înainte de finalizarea negocierilor de aderare, ca una inutilă și periculoasă, care facilitează pentru Rusia deturnarea, cu votul „popular” al maselor îndoctrinate, parcursul european. Declarația amintită susține că, pornind de la situația geopolitică extrem de complicată în regiune, generată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar și de intențiile deschis exprimate de Moscova lui Putin că ea nu renunță la ideea reîntoarcerii Republicii Moldova în interiorul imperiului, există „riscuri majore” ca acest referendum să fie viciat și să aducă „un rezultat nefavorabil”. Deputații Parlamentului Independenții sugerează conducerii Republicii Moldova „să renunțe la orice experimente, care ar pune în pericol negocierile și integrarea europeană, inclusiv organizarea de referendumuri în condiții de insecuritate și război hibrid”.
În societatea moldovenească deja a început disputa pe marginea inițiativei de organizare a referendumului și, pe parcurs, aceasta cu siguranță va lua amploare. Nepregătită din perspectiva comunicării publice, această inițiativă riscă să producă efectul deschiderii cutiei Pandorei. Or, inițiativa referendumului comportă riscuri evidente pentru mărirea numărului susținătorilor procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, fiind bănuită că are ca scop real nu atât afirmarea ideii europene în societatea moldovenească, cât promovarea intereselor electorale ale partidului de guvernare PAS. O asemenea percepție, dacă se înrădăcinează în opinia publică, riscă să provoace efectul demobilizării în mediul adepților opțiunii europene, punând în pericol chiar rezultatul final pozitiv al referendumului pentru ideea europeană.
O masă rotundă cu statut permanent
Pentru a anihila în fașă acest pericol este nevoie de întreprins acțiuni rapide de stăvilire a extinderii acestei percepții în societate, de antrenare maximă a tuturor forțelor politice și civice pro-Europa în susținerea și obținerea unui rezultat pozitiv al referendumului. O soluție ar fi organizarea la inițiativa Președinției a unei mese rotunde cu statut permanent, cu participarea la ea a reprezentanților politici și civici de pe segmentul europenist al societății, având ca obiectiv dezbaterea publică și elaborarea recomandărilor pentru agenda politică a integrării europene în Republica Moldova. Orice încercare chiar și camuflată de a monopoliza agenda integrării europene în beneficiul unui partid aparte, îndeosebi a succeselor pe dimensiunea politică a procesului, este categoric contraproductivă și nocivă pentru rezultatul final. Este nevoie ca acest adevăr să fie conștientizat cât mai bine de inițiatorii referendumului, care s-au grăbit să pășească cu stângul în lansarea acestei inițiative și necântărind suficient de bine toate riscurile pe care le implică.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
