Republica Moldova marchează 30 de ani de Independență. Declarația de Independență a fost adoptată de către legislatorul constituant – Parlamentul – pe 27 august 1991. Precursorul Declarației de Independență a fost Puciul din 19 august și acesta a accelerat declararea Independenței, care deja se cocea. De unde vine și încotro merge țara la vârsta de 30 de ani, dar și societatea moldovenească și fiecare dintre membrii acestei societăți, au discutat participanții la dezbaterile publice, organizate de Agenția de Presă IPN.
Igor Boțan, expert permanent al proiectului, a declarat că atunci când se vorbește despre independență, se are în vedere și suveranitatea statului. Acest fapt reprezintă puterea supremă, care este o calitate juridică inalienabilă a unui stat independent. „Suveranitatea simbolizează independența politică și juridică, responsabilitatea supremă pe teritoriul care îi revine statului respectiv, în baza valorilor comune, pe care le împărtășesc cetățenii. Suveranitatea mai semnifică și statutul de subiect primar al dreptului internațional al statului respectiv, supremația exclusivă a puterii de stat presupunând nesupunerea față de puterea unui alt stat”, a spus expertul. Potrivit lui, statele dacă sunt suverane, ele pot decide să fie independente total, dar pot decide să cedeze o parte din suveranitate. Mai exact, să renunțe la independență, intrând în diferite confederații etc.
Igor Boțan consideră, că în prezent, există o eroziune a conceptului de suveranitate națională, asociat cu procesul de globalizare și consolidare a legăturilor reciproce și a interdependenței dintre state, un exemplu fiind cel al Uniunii Europene. „Din punct de vedere politic, independența caracterizează diferite principii și instituții ale dreptului constituțional. Independența presupune suveranitate, separarea puterilor, statutul juridic al unui individ, statutul judecătorilor din comunitatea respectivă”, a menționat expertul.
Anatol Țăranu, semnatar al Declarației de Independență, doctor în istorie, a declarat că independența unui stat înseamnă existența anumitor condiții pentru acest stat. Un stat independent, care s-a creat ca rezultat al unui proces istoric firesc, este un stat în care există o națiunea Or, națiunea este acea comunitate de oameni, care furnizează stabilitate și dă element de legalitate în sensul faptic al lucrurilor pentru existența unui stat independent și suveran. „Pe parcurs apar state unde elementul acesta de națiune este unul vag, mai puțin constituit și poate din acest punct de vedere putem să vorbim despre interdependențe care există ca rezultat al unor circumstanțe externe și interne în ceea ce privește constituirea unui stat independent și suveran”, a notat Anatol Țăranu.
În opinia sa, elementul națiune-stat sau stat-națiune este foarte important. Or, în Europa, unde se regăsește și Republica Moldova, statul-națiune a devenit realitate începând cu secolul XVII-XIX. „Chiar secolul XIX a intrat în istorie cu denumirea de „secolul națiunilor”. Anume atunci s-au creat acele state naționale, care de fapt și până astăzi determină fizionomia politică a Europei”, a mai spus Anatol Țăranu.
Pavel Borșevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” de la Chișinău, spune că de-a lungul timpului, biserica, de fapt, nu s-a schimbat în niciun fel, „pentru că nu are ce schimba, pentru că Hristos este democrat de la început, când zice: „Nu am venit să mi se slujească, am venit să vă slujesc și să vă ofer eu tot ce pot” și acest lucru este foarte important. Și astăzi unii încearcă să spună că biserica trebuie să se schimbe, fără a intra de fapt în esența dogmei bisericii ortodoxe. De fapt, în biserica ortodoxă, cea mai mare virtute creștinească este ceea ce ne-a lipsit nouă de la început – gândirea, discernământul. Fără discernământ, nu este nicio faptă bună”, a notat Pavel Borșevschi.
Parohul spune, că el fiind tânăr atunci când s-a declarat Independența, se gândea că toți vor rămâne acasă „să facă această Independență”. Însă, unii s-au folosit de faptul că s-au deschis hotarele și au plecat. Alții au încercat să se îmbogățească din așa-numitele averi ale colhozurilor și sovhozurilor și au împărțit fermele și viile pe bucăți, iar apoi le-au vândut unul altuia. Ulterior, a început să apară ceea ce a fost dintotdeauna – mita, corupția etc. „Acum îmi pare foarte bine că în Parlament au venit cei care de acum s-au născut în alt timp, cei care cât de cât s-au împărtășit din democrația țărilor care au fost cândva creștine, europene. Și eu nădăjduiesc că totuși creștinismul o să salveze Europa. Pentru că toată cultura pe care o avem și o lăudăm este de acolo. Și nu avem ce gând și ce răzgândi – Biblia este actuală și astăzi”, a mai spus Pavel Borșevschi.
Dezbaterea publică la tema „Independenția-30: Privire subiectivă asupra stării națiunii” este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
