Anul acesta, pe 27 august va fi marcată a 31-a aniversare a Independenței Republicii Moldova. Pentru a înțelege starea de lucruri din societate la această etapă, este util ca ea să fie analizată și prin prisma trecutului nu prea îndepărtat. Un trecut care, ca o „pată din naștere”, însoțește prezentul și pretinde să însoțească și viitorul Independenței. Este vorba despre fenomenul separatismului transnistrean care a luat naștere odată cu procesele generatoare de Independență, le-a influențat în mod semnificativ, dar a și suferit un anumit grad de influență, la rândul său. Despre „cine suntem și încotro mergem?” – prin prisma influențelor reciproce a acestor două procese – Independența și Separatismul – timp de peste 30 de ani au discutat participanții la dezbaterea publică la tema „Independența Republicii Moldova, marcată de semnul din naștere transnistrean”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a explicat conotația noțiunilor folosite în cadrul dezbaterilor în sens metaforic. „Semnele de naștere sunt pete corporale pe piele, neregularități congenitale, benigne, care pot apărea la naștere. Ele sunt cauzate de supraaglomerația vaselor sangvine, a pigmenților, a melaninei, a mușchilor netezi, a grăsimilor etc. Semnele de naștere se împart în două categorii – de origine vasculară care de regulă sunt roșii sau roz și de origine pigmentară, care de regulă sunt maronii. Semnele de naștere apar ca urmare a unor dezechilibre, localizări și dezvoltări speciale în migrarea celulelor pilei. Aceste semne nu sunt ereditare, iar aproximativ 10% din nou-născuți prezintă un semn de naștere până la vârsta de un an”, precizează expertul.
Potrivit lui, din cele mai vechi timpuri, multe culturi au crezut în sensul mistic al semnelor de naștere și al alunițelor. Se credea că în acest fel, stelele și-au lăsat amprenta asupra corpului uman. „Probabil, în cazul nostru nu este vorba despre stele, aștri, dar de stele rubinii de pe anumite edificii”, făcut aluzie Igor Boțan.
El a explicat pentru publicul larg și noțiunile de Independență și Separatism, utilizare în cadrul dezbaterii. „De obicei, noțiunea de independență se complementează cu cea de suveranitate – noțiune introdusă încă în secolul XVI. Suveranitatea reprezintă calitatea juridică inalienabilă a unui stat independent, simbolizând independența sa politică, juridică și acest lucru este foarte important. La rândul lui, separatismul este o mișcare politică, prin care o entitate sau un grup, din motive culturale, religioase, politice, guvernamentale etc. tinde să se separe de componența unui stat”, a mai spus Igor Boțan.
Igor Munteanu, conferențiar, cercetător afiliat IDIS „Viitorul”, consideră că Independența a fost rezultatul jocului circumstanțelor istorice și al slăbiciunilor elitelor politice din anul 1991 și de dinaintea acestui an important. Potrivit lui, circumstanțele care au apărut în anul 1991 au generat modelul politic de întărire a dorinței de a supraviețui pentru elitele politice din republicile unionale în opoziție cu statul unional, URSS. „Modelul preferat de elitele locale din Republica Moldova a fost jocul contradicțiilor dintre elementele care doreau să păstreze statul sovietic și altă parte – elitele naționale, culturale și cele administrative de la Chișinău care s-au opus și au luptat pentru Independență”, a notat ex-ambasadorul Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii.
Conferențiarul spune că, orice stat se construiește pe baza unui contract cu cetățenii săi. Însă, în momentul desprinderii de URSS, Republica Moldova nu avea cetățeni. Or, ei se formează în urma unei sinteze îndelungate și în urma unei încrederi într-un model care animează prin așteptări pozitive populația țării. „Foarte greu am obișnuit cetățenii din Republica Moldova să accepte elementele de statalitate și evident să joace după regulile unui stat independent. De aici și vin și marile vulnerabilități sau slăbiciuni ale statului Republica Moldova, ceea ce ați numit dumneavoastră „pată de naștere”. „Pata de naștere” este legată de fapt de lipsa unei viziuni clare a elitelor politice, pentru că dorind să meargă la compromisuri cu fostul centru sovietic, elitele politice au delegat centrului o parte din suveranitatea statului”, opinează Igor Munteanu.
Potrivit lui, foarte multe elemente ale statalității moldovenești au apărut prin imitare, prin transplantare de instituții care nu au existat până în anul 1991, prin acomodare etc. „Pată de naștere, chiar dacă este o metaforă, poate fi explicată prin incapacitatea elitelor din 1991 de a-și asuma rolul pentru care alte elite politice, din statele baltice, erau pregătite. Statele baltice aveau legături puternice cu statele occidentale, aveau guverne în exil, aveau o memorie istorică dezvoltată și conservată puternic. Aceasta în timp ce în Republica Moldova se încerca a ghici care este modelul cel mai compatibil cu aspirațiile populației prin pierderea inițiativei politice de la sfârșitul anului 1993. Practic, opțiunea de reunificare cu Statul Român a fost pusă în așteptare”, explică Igor Munteanu.
Ex-vicepremierul pentru reintegrare, directorul Asociației „Inițiativa pentru Pace”, Alexandru Flenchea, a menționat că ceea ce s-a întâmplat în perioada anilor 1990-1992, au fost procese legate în mod evident și firesc de elemente ale destrămării Imperiului Sovietic. „Sunt voci care sugerează acum că, până și actualul război din Ucraina, agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, este continuarea procesului de destrămare a Imperiului Sovietic. Recunosc că mi-ar veni greu să combat această teză, pentru că în continuare, de trei decenii asistăm la procesul de destrămarea a Imperiului. Metropola se opune și mai are acele dureri fantomă”, a apus el.
Alexandru Flenchea susține că agresiunea Rusiei față de Ucraina s-a început încă în anul 2014, iar ceea ce s-a întâmplat în Donbass repetă de fapt scenariile din stânga Nistrului de la începutul anilor 1990. Potrivit lui, în Ucraina s-au aplicat anumite scenarii cunoscute nouă și desenate într-o anumită capitală „cu stele rubinii pe anumite edificii”. În acea perioadă, s-au împărțit arme oamenilor pretinși civili, coordonați de cei cu experiență militară, în stânga Nistrului. „Iar societatea moldovenească de la sfârșitul anilor 90 era practic în devenire, fie în tranziție, fie că într-un proces de autodefinire, care nu s-a încheiat nici în anul 2022”.
„Din păcate, constatat că, Republica Moldova nu era pregătită atunci pentru asemenea scenarii. Nu avea nici capacitate instituțională, nu avea nici experiență politică, nu avea pur și simplu instituții, nici armată națională. Până și poliția națională era în proces formare. Dar sunt convins că, chiar și cu un grad mai mare de pregătire și de stabilitate mai mare, în momentul în care împotriva ta pornește așa o mașinărie militară a unui stat străin și armele se împart în masă la zeci de mii de oameni, este foarte dificil să contrapui ceva”, a declarat Alexandru Flenchea.
Dezbaterea publică la tema „Independența Republicii Moldova, marcată de semnul din naștere transnistrean”, organizată de IPN, a fost ediția a 260-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
