O dată cu alegerea lui Dmitri Medvedev în funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse, politica externă a Rusiei, inclusiv, relaţiile moldo-ruse nu se vor schimba esenţial, a declarat pentru Info-Prim Neo Radu Vrabie, Coordonator de Programe al Asociaţiei pentru Politica Externă (APE).
Radu Vrabie consideră că politica Rusiei, cel puţin politica externă, va rămâne aceeaşi din două motive mari. Unul este electoral – politica promovată de preşedintele Putin este una agreată de către electoratul rusesc, dovadă fiind chiar rezultatele obţinute în alegeri de către succesorul său, Dmitri Medvedev. Pentru populaţia Rusiei, în mare parte născută în URSS, anii 90 au fost foarte grei, iar revenirea la un ton de egalitate în relaţiile cu Occidentul a făcut ca Putin sa devina un fel de erou naţional în rândul electoratului rusesc. Un alt motiv este că noul preşedinte Medvedev vine într-un sistem deja creat. El nu creează un sistem, aşa cum a făcut Putin, ci vine în unul definit, constituit din aceeaşi formatori de politici, care rămân cu aceleaşi idei referitor la relaţiile cu Occidentul. Expertul nu vede cum, cel puţin pe termen mediu de 2-3 ani, Medvedev ar putea să schimbe acest sistem pentru a putea schimba politica externă. Radu Vrabie consideră că în relaţiile cu Moldova se va păstra aceeaşi linie – relaţii economice satisfăcătoare, în schimbul unei poziţii convenabile Rusiei, a Moldovei în problema conflictului transnistrean.
Chişinăul vede de mai mulţi ani în Rusia un stat care poate schimba situaţia în problema transnistreană. Şi acest lucru se poate observa prin, relativ, desele întâlniri dintre oficialii ruşi şi moldoveni, inclusiv, întâlniri la nivel înalt . Rusia, însă, nu este acum dispusă să ajungă la soluţionarea conflictului fără a obţine câteva câştiguri, inclusiv, un câştig de imagine în interiorul ţării. În acest sens, pentru Rusia este interesantă neutralitatea R. Moldova garantată internaţional, proprietatea rusească şi anumite avantaje economice de care ar putea să beneficieze şi pe malul drept al Nistrului. Totodată, având în vedere că pentru Rusia problema transnistreană nu este una de prim-plan, ea are timp să aştepte. Mai mult decât atât, deocamdată ea este singura ţară care poate influenţa situaţia în partea stângă a Nistrului. În aceste condiţii, politica Rusiei în dosarul transnistrean va continua în anii următori sub aceeaşi formă – negocieri cu Moldova, însă fără obţinerea unor succese evidente, adică obţinerea unei soluţii viabile pentru conflictul transnistrean. Rusia ar putea „ceda” doar în condiţiile în care ea ar avea de câştigat şi ar putea influenţa nu doar Transnistria, ci întreaga Moldovă. Pe lângă aceasta, pentru Rusia este foarte important ca această soluţie să pară o iniţiativă rusească şi nu una moldovenească. În caz contrar, ea ar fi interpretă drept un rateu pentru partea rusă, afirmă Radu Vrabie.
În opinia expertului, R. Moldova, la rândul său trebuie să-şi multiplice şi să-şi diversifice eforturile în vederea soluţionării conflictului transnitrean pe mai multe căi. Este important să se dezvolte atractivitatea R. Moldova la capitolele justiţie, mass-media, investiţii străine, ridicarea nivelului de trai. De asemenea, Moldova trebuie să tindă spre intensificarea raporturilor cu Uniunea Europeană, Ucraina şi SUA, în vederea obţinerii unui sprijin din exterior atât la nivel de expertiză cît şi pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2.
Referindu-se la ultimele declaraţii ale preşedintelui Vladimir Voronin cu privire la reluarea în scurt timp a negocierilor, expertul menţionează că negocierile se dau gata-gata reluate de mai mult timp, însă deocamdată nu se văd progrese în acest sens. Până la reluarea procesului de negocieri, R. Moldova mai are foarte mult de lucrat pentru a pregăti o platformă buna, susţine Radu Vrabie.
În ceea ce priveşte audierile din Duma de Stat cu privire la recunoaşterea celor trei republici autoproclamate - Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud - anunţate pentru 13 martie, analistul nu crede că Rusia va recunoaşte regiunile separatiste. O atare concluzie poate fi dedusă şi din schimbarea retoricii Rusiei după proclamarea independenţei Kosovo. Dacă înainte se vorbea de Kosovo ca despre un precedent sigur pentru cele trei republici nerecunoscute, după proclamare nimeni nu mai vorbeşte despre acest lucru. De asemenea, este important de menţionat că audierile vor avea loc în Duma de Stat, deciziile careia sunt mai mult declarative, or, la nivel de preşedinte, Rusia nu a mai avut declaratii de sustinere a independentei celor trei regiuni secesioniste. Probabil, aceste audieri sunt facute cu scopul de a păstra iluzia independentei pentru aceste regiuni şi pentru a pune presiune pe Chişinău şi Tbilisi.
La capitolul relaţiilor economice moldo-ruse, la momentul actual situaţia este satisfăcătoare, spune Radu Vrabie. În ultima perioadă s-au obţinut anumite succese, revenindu-se, de fapt, la relaţiile existente până la interdicţia importului de vinuri şi produse agricole moldoveneşti în Rusia. Vinurile s-au reîntors pe piaţa rusească, deşi într-o cantitate încă insuficientă pentru Chişinău. De asemenea, stabilizarea situaţiei în problema gazelor, face clare perspectivele la preturile pentru gaze. Chiar dacă preţul fixat este unul destul de mare pentru Chişinău, mai mare şi decât cel pentru Ucraina, acesta este un preţ stabil şi Moldova ştie clar la ce să se aştepte în această direcţie, menţionează Radu Vrabie.
Dmitri Medvedev a fost ales în funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse la 2 martie, cu votul a 70% din alegători.
