Republica Moldova se confruntă cu probleme sistemice majore în ceea ce priveşte respectarea dreptului la protecţia vieţii private. Actualizarea legii-cadru privind protecţia datelor personale, asigurarea măsurilor adecvate de sancţionare pentru încălcarea acesteia, precum şi reevaluarea completă a necesităţii colectării datelor personale şi duratei de păstrare a acestora – sunt doar câteva dintre recomandările studiului „Protecţia datelor cu caracter personal în contextul dialogului privind liberalizarea regimului de vize şi negocierii viitorului Acord de Asociere dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană”. Analiza a fost elaborată la iniţiativa şi cu susţinerea financiară a Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova, de către Bogdan Manolea, expert afiliat la Centrul Român de Politici Europene (CRPE), transmite Info-Prim Neo. Autorul studiului menţionează că pe partea legislativă şi instituţională aducerea la standardele europene a acestui domeniu poate lua până la un an, iar pentru partea de implementare este nevoie de mai mulţi ani. „Practic, domeniul protecţiei datelor cu caracter personal în Republica Moldova există de doi ani, timp insuficient pentru a-i da un nivel cât de cât adecvat. Acum există o nouă lege, adoptată în prima lectură de către Parlament, dar rămân probleme la chestiuni instituţionale. Sunt probleme şi pe partea de implementare a legii. Persoanele fizice şi juridice nu ştiu ce înseamnă date cu caracter personal, ce drepturi au persoanele fizice şi ce obligaţii au persoanele juridice”, a menţionat Bogdan Manolea. Autorul menţionează că UE are un cadru extrem de clar cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, dezvoltat în ultimii 20 de ani în diverse state membre, pe care Republica Moldova trebuie să-l implementeze dacă doreşte să aibă acest regim liberalizat de vize cu UE. În opinia lui Bogdan Manolea , în Republica Moldova se face exces de colectare a datelor cu caracter personal. „Nu sunt nişte limite care să spună clar că până aici ai voie să colectezi şi de aici nu ai voie. Excesul se petrece în toate situaţiile în care o instituţie publică cere mai multe date decât are nevoie”, a menţionat autorul studiului. Vicedirectorul Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Vasile Foltea, a recunoscut că domeniul protecţiei datelor cu carter personal are deficienţe, deşi se lucrează foarte mult în tandem cu foarte multe autorităţi publice. „Noi insistăm asupra implementării sistemului informaţional automatizat „Registrul deţinătorilor de date cu carate personal”. În faza primară a activităţii autorităţii naţionale ne-am concentrat mai mult pe racordarea cadrului normativ existent naţional la cerinţele şi standardele internaţionale. S-au făcut multe. Credem că vom realiza o mare parte din ele”, a menţionat vicedirectorul. Un proiect care vizează introducerea răspunderii contravenţionale pentru încălcările ce ţin de domeniul protecţiei datelor deja au fost expediat spre avizare la majoritatea autorităţilor şi entităţilor care au atribuţii la acest domeniu spre avizare, şi în scurt timp va fi prezentat Guvernului şi Parlamentului.