Interviu Info-Prim Neo cu Avtandil Mikaţadze, însărcinat cu afaceri interimar al Georgiei în Republica Moldova, din ciclul: „Independenţi de 21 de ani. Despre noi, ex-sovieticii”

Agenţia de presă Info-Prim Neo inaugurează astăzi rubrica „Independenţi de 21 de ani. Despre noi, ex-sovieticii”. În cadrul ei, vom plasa dialoguri cu reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ale statelor ex-sovietice, acreditate în Republica Moldova. Scopul acestui ciclu este să identificăm mai clar locul ţării noastre în mişcarea ei înainte pe fundalul experienţei statelor care au avut aproximativ aceeaşi linie de start, dar şi să stabilim starea relaţiilor dintre ţările şi popoarele noastre în această perioadă. Spre regret, nu vom avea posibilitatea să publicăm dialogurile cu reprezentanţii tuturor ţărilor ex-sovietice, pe motiv că o parte din ambasade fie au refuzat făţiş să comunice cu Agenţia în cadrul acestui ciclu, fie că, sperăm, deocamdată, nu au răspuns la întrebările adresate, fie că nu am reuşit, sperăm iarăşi, deocamdată, să stabilim legături, probabil, din cauza perioadei estivale. Cu toate acestea sau, poate, datorită acestora, considerăm realizat scopul rubricii noastre „Despre noi, ex-sovieticii”...

- De la declararea independenţei, ţara Dumneavoastră a avut acelaşi punct de start pentru modernizarea, înnoirea ţării, ca şi Republica Moldova. Cât de aproape sau cât de departe suntem astăzi unii de alţii pe această cale?

- Într-adevăr, condiţiile de start atât pentru Moldova, cât şi pentru Georgia în timpul prăbuşirii Uniunii Sovietice au fost aproape identice. Au trecut de atunci 20 de ani. În acest răstimp, ţările noastre au parcurs o cale destul de complicată. Şi Moldova, şi Georgia s-au confruntat cu adevărate războaie pentru integritatea teritorială, impuse din exterior, cu criza economică de la sfârşitul anilor 90 ai secolului trecut, cu cataclismele social-politice, precum şi cu ocupaţia actuală. Actualmente, republicile noastre post-sovietice păşesc cu fermitate pe calea modernizării şi renovării. Este vorba, în primul rând, despre soluţionarea unei astfel de probleme importante şi dureroase, totodată, pentru toate fostele republici unionale, cum ar fi combaterea corupţiei. În Georgia, de exemplu, poliţia nu mai ia mită. Cetăţeanul are nevoie doar de 5-10 minute pentru a-şi pune la evidenţă automobilul, pentru a-şi înregistra proprietatea, pentru a-şi ridica paşaportul. Este bine cunoscut faptul că organizaţia internaţională Transparency International, care se ocupă de evaluarea nivelului corupţional, deja de câţiva ani la rând califică Georgia ca fiind lider în ceea ce priveşte ritmurile de diminuare a nivelului corupţional.

Mulţi se întreabă: ce s-a întâmplat cu Georgia începând cu anul 2004, după ”Revoluţia trandafirilor”, când ţara a păşit pe calea reformelor? Cum s-a întâmplat că georgienilor le-au reuşit reformele? Când vorbim despre o ţară cu reguli civilizate de joc, în care statul funcţionează pentru cetăţean, iar de poliţie nu trebuie să te mai temi, ne imaginăm imediat Statele Unite ale Americii sau Europa. Ele sunt departe şi parcă nu despre noi ar fi vorba. Se mai consideră, de asemenea, că în ţările ex-sovietice există o cu totul altă mentalitate, o cu totul altă cultură. Dar exemplul Georgiei a demonstrat că şi în Moldova, care ne este aproape, atât din punctul de vedere al culturii, cât şi al istoriei, există posibilităţi pentru a obţine aceste reguli civilizate, şi încă într-o perioadă foarte scurtă de timp. Posibilităţi ca în timp de doar cinci ani să se modifice radical viaţa ţării. În Georgia au fost realizate peste 70 de reforme. Cea mai de rezonanţă reformă este cea a poliţiei.

Rezultatele acesteia în cifre se prezintă astfel: în anul 2011 cota de încredere faţă de poliţie a constituit în Georgia nivelul-record de 87%. Este al treilea loc în ceea ce priveşte nivelul de încredere printre instituţiile de stat şi obşteşti, după biserică şi armată. Pentru comparaţie: în anul 2005, indicatorul respectiv constituia doar 5 la sută. Apropo, imediat după efectuarea reformei şi tot timpul după aceasta, nivelul de încredere faţă de poliţie n-a coborât mai jos de 70%. Dar cum s-a produs reforma poliţiei din punct de vedere tehnic? Numai într-o singură zi, în august 2004, au fost concediaţi 15 mii de ofiţeri de poliţie şi ai inspectoratului auto de stat. Timp de două luni în ţară nu a existat nici un organ, care să se fi ocupat de problemele securităţii circulaţiei rutiere. De altfel, lucrul acesta nu a condus la creşterea numărului de accidente rutiere. Aceasta ne vorbeşte despre faptul că, realmente, instituţia inspectoratului auto de stat nu funcţiona şi nu contribuia la ameliorarea situaţiei pe drumurile ţării. Să concediezi într-o singură zi 15 mii de colaboratori de poliţie, e cam mult şi dureros pentru o ţară mică, a cărei populaţie constituie circa 5 milioane de oameni. În afară de înşişi cei concediaţi, au fost afectate, fireşte, familiile acestora, le împărtăşesc nemulţumirea prietenii. Într-un cuvânt, a apărut o pătură întreagă de nemulţumiţi, iar cota de încredere se reduce în mod previzibil.

Însă, în urma acestei restructurări radicale, a fost creată o poliţie absolut nouă, iar atitudinea populaţiei faţă de conducerea politică a Georgiei s-a schimbat. Este necesar, totodată, să menţionăm că victoria aceasta ne-a costat destul de mult. Reforma în domeniul poliţiei este considerată, pe bună dreptate, cartea de vizită a reformelor din Georgia. Este o acţiune dureroasă, dar necesară, dacă dorim să stârpim corupţia. Iar aproape suntem prin faptul că şi Moldova, şi Georgia împărtăşesc aspiraţiile de integrare în structurile europene. Păşind pe această cale, noi am realizat deja anumite succese.

- Unde a greşit sau, din contra, unde nu a greşit ţara dumneavoastră pe calea dezvoltării independente? Eventual, comparativ cu Republica Moldova.

- Ţara noastră a comis mai multe greşeli pe calea obţinerii independenţei. Până în anul 2003, Georgia a fost „un stat ratat tipic”. Birocraţia strangula orice iniţiativă în societate. În ţară bântuia o sărăcie îngrozitoare, infrastructura era dezvoltată inadecvat, iar economia era legată de mâini şi de picioare de corupţie. Din câte cunoaşteţi, „revoluţia populară paşnică a trandafirilor” a adus la putere o echipă de tineri reformatori. La acel timp, situaţia în Georgia era atât de catastrofală, încât a fost necesar să se înceapă edificarea statului nostru, practic, de la zero. De asemenea, la începutul anilor 90 ai secolului trecut, diverse partide şi politicaştri cu antecedente penale au cufundat ţara într-un război civil fratricid.

- După declararea independenţei, ca şi Republica Moldova, aţi avut de ales între câţiva vectori geopolitici, în particular Est sau Vest. Ce v-a motivat alegerea?

- Ţara noastră nu şi-a determinat imediat după proclamarea independenţei vectorul său de politică externă. Aceasta nu a permis-o situaţia internă din ţară, dar cum numai siituaţia s-a stabilizat, a devenit clar, că statul nostru îşi vede viitorul său doar în cadrul unei case europene comune. Ce a determinat opţiunea noastră în favoarea Vestului? Este vorba, în primul rând, de unitatea de civilizaţie şi cultură cu ţările europene. În Evul Mediu, Georgia constituia bastionul creştinismului în regiunea Orientului Apropiat. Am putea spune că ţara noastră îşi recuperează această funcţie şi devine un membru cu drepturi depline al familiei popoarelor europene. Georgia vede unica posibilitate de a-şi garanta securitatea doar devenind parte componentă a instituţiilor euroatlantice. În timp ce UE a recunoscut opţiunea europeană a Georgiei, calitatea sa de membru rămâne, deocamdată, o perspectivă. Cu toate acestea, Georgia nu se opreşte aici şi consideră că, păşind cu insistenţă, consolidând relaţiile în diverse domenii, ea va putea deveni membru al UE. . La etapa actuală, pentru Georgia este deosebit de important să desfăşoare cu demnitate alegerile parlamentare din toamna anului 2012 şi alegerile prezidenţiale din anul 2013.

- Cum apreciază ţara Dumneavoastră alegerea pe care a făcut-o Republica Moldova în favoarea integrării europene?

- Pornind de la cele expuse, ţara noastră nu poate să nu salute opţiunea Moldovei în favoarea integrării europene. Istoria a acordat Moldovei şi Georgiei o şansă de a reveni în Europa şi această şansă trebuie realizată. Georgia poate doar să se bucure de realizările celui mai apropiat partener al său.

- Ce fel de încărcătură credeţi că poartă la această etapă relaţiile dintre ţările noastre? Despre relaţia cu anumite state, în anumite contexte, în Moldova circulă diferite calificative: parteneriat strategic, relaţii apropiate, relaţii pragmatice etc...

- La etapa actuală, relaţiile dintre ţările noastre pot fi caracterizate ca fiind destul de productive şi reciproc avantajoase. Avem în vedere şi parteneriatul strategic în cadrul GUAM, şi pragmatismul, şi relaţiile apropiate, lucru care a fost demonstrat în mod convingător în timpul vizitei în Georgia în iulie curent a prim-ministrului Republicii Moldova, Vlad Filat. La evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre ţările noastre contribuie unitatea trecutului nostru istoric. Totodată, avem şi planuri comune pentru viitor: restabilirea integrităţii teritoriale a ţărilor noastre, precum şi edificarea unui stat liber şi democratic, în care vor avea prioritate respectarea drepturilor omului şi valorile general umane.

Consemnare: Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo