Până la finele anului curent, Republica Moldova va avea adoptate şi va aplica circa 10 mii de standarde europene, aproape jumătate din cele 23 de mii pe care trebuie să le adopte până în 2018. Iurie Socol, directorul Institutului Naţional de Standardizare, a declarat pentru IPN că standardele europene, spre deosebire de cele vechi, sovietice (GOST-uri), au mai multe avantaje şi permit producătorilor nu doar să exporte pe piaţa europeană, ci şi să dezvolte produse noi.
Moldova a moştenit un sistem întreg de standarde sovietice. Circa 13500 de GOST-uri sunt în vigoare şi acestea diferă de standardele europene. Dacă un agent economic aplică GOST-ul în procesul de producţie, marfa lui nu este acceptată pe piaţa europeană, deoarece nu corespunde cerinţelor, a spus Iurie Socol. Un avantaj al implementării standardelor europene este faptul că au apărut cerinţe care nu erau în perioada sovietică, de exemplu ca produsele să fie eficiente energetic. La fel e şi cu respectarea drepturilor persoanelor cu cerinţe speciale – în troleibuzele sovietice nu se ţinea cont de necesitatea ca şi persoanele în scaun rulant să aibă acces.
Iurie Socol a adăugat că şi ţările din CSI implementează standardele europene pentru că au înţeles că în anumite aspecte UE a avansat mult. Cât ţine de reacţia agenţilor economici din Moldova, Socol spune că se observă o oarecare reticenţă, dar care e firească. „Experienţa României arată că la început statul îi impunea pe toţi să implementeze aceste standarde, dar acum mediul de afaceri este interesat. Dacă vrea să plaseze pe piaţa europeană un anumit produs, i se cere să fie preluat un standard. Acum aleargă mediul de afaceri după organul de standardizare, şi nu invers. Cred că în câţiva ani vom ajunge şi noi la aşa nivel”, a spus Iurie Socol.
Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene, a exemplificat ce înseamnă standardele europene. „Spre exemplu, standardul sovietic spune ce trebuie să bagi în salam, iar cel european spune care sunt proporţiile, câtă grăsime să pui, şi că nu trebuie să bagi produse interzise. Pentru ca producătorul moldovean de salam să ştie cum să facă salamul, Institutul Naţional de Standardizare trebuie să preia standardul european, iar odată ce producătorul se certifică folosind standardul european, va putea exporta salam şi în UE”, a menţionat directorul CRPE.
Un alt expert român, Diana Dorobanţu, şefa Direcţiei publicaţii a Asociaţiei de Standardizare din România, a menţionat că preluarea standardelor are anumite complicaţii, cum ar fi protejarea drepturilor de autor şi asigurarea cotizaţiei, astfel ca organul de standardizare să fie parte a organelor europene din domeniu. Deşi Asociaţia de Standardizare din România este un organ privat, Guvernul României asigură cotizaţia pe care instituţia trebuie să o achite. Diana Dorobanţu e de părere că Institutul Naţional de Standardizare de la Chişinău va ajunge şi el privat, întrucât aceasta îi oferă independenţa necesară activităţii.
Reprezentanţa din Republica Moldova a Centrului Român de Politici Europene (CRPE), în parteneriat cu Institutul Naţional de Standardizare, desfăşoară o campanie de informare despre beneficiile implementării standardelor europene în Republica Moldova. Campania este realizată cu sprijinul financiar al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova, implementat de FHI 360.
