Doi paşi înainte şi unul înapoi. Aşa caracterizează în câteva cuvinte implementarea Planului de Acţiuni UE - R. Moldova (PAUEM) autorii raportului „Moldova şi UE în contextul Politicii Europene de Vecinătate. Realizarea PAUEM (februarie 2005 – ianuarie 2008) ”, lansat marţi, 25 martie, în cadrul unei mese rotunde, transmite Info-Prim Neo.
Volumul a fost realizat de către Asociaţia pentru Democraţie Participativă „Adept” şi „Expert-Grup”, cu sprijinul Fundaţiei Soros-Moldova. Studiul face o analiză a zece domenii de importanţă şi este prilejuit de încheierea termenului de trei ani stabilit iniţial pentru implementarea PAUEM.
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „Adept”, Igor Boţan, a explicat că în acest răstimp au fost înregistrate progrese semnificative, dar şi probleme. Autorii raportului notează că evoluţia implementării acestui document de extremă importanţă pentru R. Moldova a avut un caracter neuniform, Moldova realizând progrese mai mari pe dimensiunea economică a Planului. Progresul Moldova a constituit o variabilă şi pe dimensiunea politică şi pe cea economică a PAUEM privite în mod separat, constată experţii.
Preşedintele Parlamentului RM, Marian Lupu, a subliniat că cea mai mare realizare pe durata celor trei ani este faptul că planul bilateral nu a rămas o agendă paralelă cu cea a autorităţilor, fiind transferat în proporţie de 90 la sută în priorităţi de politică internă. O altă reuşită remarcată de spicher a fost formarea unui sistem instituţional pentru dirijarea, coordonarea şi monitorizarea implementării Planului. „Un exerciţiu deloc facil”, remarcă preşedintele Parlamentului. „După 3 ani, această maşină birocratică foarte grea s-a mişcat din loc”, a menţionat Marian Lupu. De asemenea, spicherul a apreciat drept un progres substanţial dezvoltarea cadrului legislativ, deşi a recunoscut că există probleme în implementarea acestuia.
Problemele în transpunerea în practică a realizărilor legislative este remarcată şi de către experţi. Aceasta explică în mare parte, în opinia lor, de ce în anumite domenii precum respectarea drepturilor omului, libertatea mass-media, independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei progresele au fost reduse sau aproape absente.
Autorii raportului constată că cea mai mare evoluţie în implementarea Planului a fost înregistrată până în luna martie 2007. Din acel moment au fost înregistrate o serie de regrese precum: sistarea transmisiunilor în direct a şedinţelor Parlamentului nejustificat înaintea alegerilor generale locale din iunie 2007, ridicarea pragului electoral, interdicţia pentru partide de a se asocia în blocuri electorale ş.a.
Dezvoltarea economică a fost marcată de „criza vinului”, care a redus creşterea PIB-ului de la 7,5% în 2005 la 3,3% în 2007, consemnează experţii. Creşterea economică a fost limitată la ariile urbane mari în timp ce economia rurală a stagnat. Rolul remitenţelor în susţinerea creşterii economice rămâne în continuare major. Climatul de afaceri a fost îmbunătăţit prin adoptarea mai multor legi şi strategii. Acestea, însă, nu funcţionează conform aşteptărilor business-ului, limitând atragerea investiţiilor străine. Pe fundalul unor evoluţii îngrijorătoare precum agravarea deficitului comercial, relaţiile comerciale cu UE s-au dezvoltat, în general, destul de fructuos. Piaţa comunitară a devenit destinaţia principală a exporturilor moldoveneşti, iar din martie 2008 Moldova va beneficia de preferinţele comerciale autonome, mai constată autorii raportului.
Planul de Acţiuni UE-R. Moldova a fost semnat la 22 februarie 2005. La 24 martie 2005, Parlamentul RM a votat în unanimitate Declaraţia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene.
