„Experiența statelor din regiune sugerează că autoritățile de la Chișinău ar trebui să se focuseze pe două obiective: oferirea lichidităților și flexibilitatea obligațiunilor fiscale. Referitor la lichidități, guvenul ar putea fi oferi o linie de creditare pe termen scurt cu dobândă zero pentru întreprinderile în dificultate. Pe dimensiunea obligațiunilor fiscale, ar fi necesar un mecanism de flexibilitate unde întreprinderile în dificultate să aibă posibilitatea de a eșalona și amâna majoritatea obligațiilor fiscale pe primele două trimestre ale anului, în caz că un indicator economic, precum vânzările, scad mai mult de un procent anume...”
Situația globală
“Suntem în război”, a declarat președintele francez, Emmanuel Macron, pe data de 17 martie. Într-adevăr, majoritatea țărior au anunțat stări de urgență și guvernele sunt mobilizate ca pe timp de război pentru a lupta cu răspândirea virusului COVID-19. Deși aspectele umanitare ale problemei sunt intens mediatizate la ora actuală, trebuie să acordăm o atenție sporită și consecințelor de ordin economic ce derivă sau vor deriva din prelungirea crizei actuale.
Piețele financiare de obicei încearcă să anticipeze evoluțiile globale și de regulă precedă indicatorii economici. Primele semne de nervozitate pe piețele financiare au apărut prin ianuarie, având îngrijoarea că virusul epidimiologic din China ar putea avea efecte globale prin declanșarea unei crize financiare. Acum două săptămâni,piețele financiare au început să se prăbușească din cauza fricii că urmează o recesiune globală. În ultimele zile am primit confirmarea că vom avea o recesiune în Uniunea Europeană, iar economia globală va crește în jur de 1.5% sau mai puțin. Din 1980, economia globală a avut doar doi ani creștere economică sub 1.5%: în 1982 și 2008.
Deși politicile monetare globale au fost relaxate enorm, sentimentul investitorilor nu s-a îmbunătățit. Motivul este că oferirea de lichidități rămâne crucială pentru activitatea operațională a întreprinderilor și băncilor, însă nu este și soluția crizei, pentru că sistemul financiar este mai solid față de cum era în perioada crizei din 2008. Criza actuală necesită alte instrumente de operare. Nici după lansarea stimulentelor fiscale și cvasi-fiscale enorme de 5-15% din PIB-ul unor țări, nu s-a reușit încurajarea investitorilor să privească cu optimism următoarele trimestre. Deși economiile au nevoie de aceste stimulente monetare și fiscale, se creează impresia că doar un lucru poate încurăja actorii economici – scăderea numărul de cazuri nou confirmate.
Instrumentarul economic de luptă se diferențiază de la stat la stat. Pentru că criza din 2008-09 a arătat cât este de anevoioasă revenirea economică, țările dezvoltate urmăresc strategia de a compensa cel puțin 2/3 sau mai mult din pierderile întreprinderilor și gospodăriilor. Din acest motiv, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania, Franța, Danemarca și altele țări oferă credite garantate de stat și dobândă 0 în valoare de 10-15% din PIB, amână obligațiile fiscale pe cel puțin 2 trimestre, oferă mii de dolari/euro direct gospodăriilor, plătesc salariile celor în șomaj tehnic etc. Desigur că aceste țări își pot permite astfel de măsuri pentru că băncile centrale pot oferi lichidate nelimitată și pentru că guvernele se pot împrumuta fie direct de pe piețele financiare sau indirect, prin banca centrală, care procură masiv obligațiunile de stat de pe piața secundară.
Impactul economic asupra Republicii Moldova
Coronavirusul nu are frontiere și Moldova nu a fost ocolită de această pandemie. Figura 1 compară cazurile cofirmate cumulativ de la data depistării primului caz pe o scară logaritmică. Deși la prima vedere rata de creștere a cazurilor în Moldova este mai alarmantă decât în țări precum România, Ucraina și alte state din Europa de Vest, aceasta pare a fi puțin mai moderată decât numărul de cazuri globale în afara Chinei. Mai multe state au experimentat diferite forme de a restrânge răspândirea virusului. China a demonstrat că combinația dintre distanțierea socială și izolare pare a fi unica și cea mai viabilă soluție. Totuși, mai multe state jonglează cu diferiți parametri. Singapore utilizează camere de supraveghere pentru a identifica persoanele suspecte, Coreea de Sud testează masiv și proactiv, Marea Britanie alege timpul când să impună măsuri drastice, Italia impune reguli stricte de autoizolare. În linii mari, guvernele din Europa urmează practic același set de măsuri, însă unele state au luxul de a întârzia impunerea măsurilor draconice, încercând să găsească un echilibru între capacitatea sistemului de sănătate de a face față pandemiei, gradul de risc pentru răspândirea virusului și costul economic al carantinei. Din păcate, Republica Moldova, în tandem cu alte state mai puțin dezvoltate din regiune, nu au flexibilitatea de a nu intra în carantină națională pentru că costul infectării populației rezidente relativ vârstnice, în condițiile unui sistem de sănătate fragil, este mai mare decât costul economic al carantinei.
Fig. 1. Numărul de persoane infectate cu COVID-19. Sursa: Organizația Mondială a Sănătății.
Impactul economic al coronavirusului asupra economiei Moldovei va fi destul de semnificativ. Luând în considerare că previziunile creșterii economice ale țărilor din regiune au fost revizuite cu 2-3 puncte procentuale, nu ar fi o surpriză dacă PIB-ul Moldovei ar crește doar cu 2% sau mai puțin în 2020. Leul moldovenesc s-a depreciat în jur de 2.2% față de dolarul american în perioada 17 ianuarie și 19 martie, ceea ce reprezintă doar 22% din depreciarea totală în perioada lunilor august 2008 și martie 2009. Rezervele valutare relativ suficiente, puțin peste 3 miliarde dolari SUA sau peste 170% din rezervele adecvate conform definiției FMI, joacă un rol primordial. Totuși, o recesiune economică în Uniunea Europeană va micșora atât exporturile, cât și remitențelele, punând mai multă presiune asupra monedei naționale. Analizând evoluțiile monedelor altor țări emergente din Figura 2, s-ar putea ca leul să se deprecieze cu încă 2-3% față de dolar.
Figura 2. Depreciarea monedei din 17 ianuarie 2020 ca proporție a deprecierii din perioada august 2008 – martie 2019. Sursa: Băncile centrale.
Recomandări pentru autoritățile guvernamentale
Experiența statelor din regiune sugerează că autoritățile de la Chișinău ar trebui să se focuseze pe 2 obiective: oferirea lichidităților și flexibilitatea obligațiunilor fiscale. Referitor la lichidități, guvenul deja a anunțat câteva măsuri, inclusiv oferirea posibilității băncilor comerciale de a reeșalona creditele ipotecare pentru persoane fizice și măsuri de stimulare a băncilor comerciale pentru a oferi credite mai avantajoase, inclusiv printr-o potențială diminuare a ratei de bază. Adițional, guvernul ar mai putea oferi o linie de creditare pe termen scurt cu dobândă 0 pentru întreprinderile în dificultate. Această facilitate ar putea fi finanțată prin împrumuturi interne în caz că banca centrală reduce rata rezervelor minime obligatorii și procură VMS-uri de la băncile comerciale. În plus, aceasta ar putea fi acompaniată de amânarea plăților tuturor dobânzilor pe durata stării de urgență atât pentru deponenți, cât și și pentru debitorii băncilor comerciale.
Guvernul a anunțat și câteva măsuri de relaxare fiscală precum amânarea până la 25 aprilie 2020 a declarării și achitării impozitului pe venit pentru anul 2019 de către fermieri și ÎMM, reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru HORECA începând cu 1 mai 2020 și altele. Aceste măsuri ar trebui să fie însoțite și de un mecanism de flexibilitate unde întreprinderile în dificultate să aibă posibilitatea de a eșalona și amâna majoritatea obligațiilor fiscale pe primele două trimestre, în caz că un indicator economic, precum vânzările, scad mai mult de un procent anume. Această flexibilitate poate fi finanțată din contul altor linii bugetare sau în cel mai rău caz din contul investițiilor. Acestea din urmă ar putea fi compensate prin împrumuturi externe de la IFI, FMI alte guverne sau chiar emiterea unei euroobligațiuni. Pentru că efectele economice vor fi resimțite o perioadă îndelungată, este imperativ ca Guvernul să se focuseze pe lansarea proiectelor de infrastructură pentru a relansa economia când există semne că numărul cazurilor confirmate la nivel global este în scădere liberă.
Dumitru Vicol, Mihai Mogîldea
----
- Dumitru Vicol este strategist pe piețe emergente la o bancă americană din Londra. A fost implicat în proiecte de promovarea și dezvoltarea instrumentelor financiare în Moldova. Este absolvent al London School of Economics (Marea Britanie).
- Mihai Mogîldea activează ca Lider de echipă, programul Europenizare, în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). El este absolvent al programului de master în Studii Politice și Administrative Europene la Colegiul Europei (Bruges).
-----
Acest Op-Ed a fost publicat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu IPN și Radio Chișinău, cu suportul Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest editorial nu corespund neapărat cu poziția finanțatorilor.
