Prevederea potrivit căreia membrii supleanți ai partidului declarat neconstituțional nu pot candida la alegeri în următorii trei ani poate fi considerată disproporționată. Opinia aparține directorului executiv al Centrului de Resurse Juridice, Ilie Chirtoacă, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema „Partidele între drepturi, responsabilități și neconstituționalitate”, organizate de Agenția de Presă IPN. Potrivit juristului, legislația trebuie să le ofere unor membri ai partidului declarat neconstituțional posibilitatea de a se disocia de acțiunile ilegale ale formațiunii și de a candida în calitate de candidați independenți la alegeri.
Inițiativa legislativă propusă de deputatul PAS, Olesea Stamate, prevede completarea Codului Electoral cu următoarea restricție în dreptul de a candida la alegeri: „Nu pot fi alese: [...] pe o perioadă de 3 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic, persoanele care la acel moment erau membri ai organului executiv al partidului politic declarat neconstituțional, persoanele care ocupau funcții elective sau care erau pe listele de candidați supleanți din partea partidului politic declarat neconstituțional”. Directorul Centrului de Resurse Juridice spune că în cazul membrilor supleanți restricția este una mult prea dură și ar trebui revizuită.
„În Republica Moldova rar asistăm la situația când într-un partid politic deciziile sunt luate într-un mod participativ. Mai degrabă, sunt doar câțiva oameni care iau decizii și partidul îi urmează. De exemplu, în cazul candidaților supleanți pe liste s-ar putea ca ei să nu cunoască toate detaliile cu privire la finanțare. Trebuie să existe posibilitatea de a se asocia sau de a se disocia de un partid. Poate o persoană care a fost supleant pe această listă, văzând hotărârea Curții Constituționale, spune că iese din partid și nu mai vrea să se asocieze cu acest partid. Această inițiativă legislativă spune că acești oameni în general nu mai pot să candideze, în opinia noastră această prevedere trebuie atent analizată. De ce o astfel de persoană nu ar putea să candideze independent? Cel puțin pe partea ce vizează membrii supleanți această sancțiune poate fi disproporționată mai ales în cazul în care acele persoane nu știau despre lucrurile care se întâmplă în partid”, a spus Ilie Chirtoacă.
Potrivit lui Ilie Chirtoacă, în cazul Partidului Șor, declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională, membrii supleanți ai formațiunii ar putea candida în calitate de candidați independenți. Mai mult, potrivit juristului, modificarea Codului Electoral cu mai puțin de un an înainte de alegerile locale generale nu este indicată.
„Una dintre cele nouă angajamente asumate de către Republica Moldova viza modificarea Codului Electoral, la care autoritățile au primit o notă foarte bună din partea Comisiei Europene. Și imediat după ce a fost îndeplinită această acțiune, se umblă la Codul Electoral. Ceea ce, desigur, este problematic. Interdicția de a candida pentru următorii trei ani este o sancțiune destul de severă. Soluția de mijloc ar fi ca aceste persoane să poată candida independent. Să nu poată utiliza popularitatea pe care le-a oferit-o partidul și să existe posibilitatea ca aceste persoane să se disocieze de acest partid, aflând despre ilegalitățile comise”, a mai spus directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice.
Directorul Centrului de Resurse Juridice mai spune că decizia Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității Partidului Șor a avut loc în urma unui șir de sancțiuni aplicate formațiunii. Pentru încălcarea legislației Republicii Moldova, Partidul Șor a fost sancționat prin privarea de fonduri de la bugetul de stat și scoaterea din cursă a candidaților formațiunii la diverse scrutine.
„De-a lungul timpului au fost și alte sancțiuni în afara scoaterii candidaților din cursa electorală. Partidul Șor a fost privat de finanțare din partea statului. În plus, finanțarea ilegală a partidului nu viza bani oferiți de diaspora, ci era vorba de bani proveniți din Federația Rusă, bani aduși de către persoane individuale, angajate la firmele asociate liderului partidului, bani aduși cu curse aviatice regulate. Asta a constatat organul de urmărire penală și asta se menționează și în hotărârea Curții”, a spus expertul.
Dezbaterea publică la tema „Partidele între drepturi, responsabilități și neconstituționalitate” este a 286-a ediție din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest proiect cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
