Elitele politice au jucat un rol central în alegerea liniei de orientare a țărilor care au aderat la Uniunea Europeană. De această părere este analistul politic Igor Boțan, expert permanent al proiectului, care a analizat și experiența Republicii Moldova în acest sens, în cadrul dezbaterii publice la tema „Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldoveiˮ. Potrivit lui, toate legislaturile din Republica Moldova „au fost proeuropene sau au avut perioade în care au promovat aderarea la Uniunea Europeanăˮ. La fel, cetățenii Republicii Moldova, inclusiv cei din diaspora, în proporție de două treimi sau chiar trei pătrimi sunt în favoarea integrării europene, însă există o categorie de cetățeni care este orientată spre Federația Rusă. Expertul a menționat că autoritățile ar trebui să comunice cu toți cetățenii despre beneficiile aderării la Uniunea Europeană.
„Societatea moldovenească este apriori divizată, pentru că, dacă ne uităm la statistici, avem între cetățenii Republicii Moldova o comunitate care este orientată spre Rusia. Este vorba despre minoritățile naționale care au aceleași drepturi și cu care dorim să avem cele mai bune relații, dar ne amintim de câte ori am avut alegeri și, avem deja a 11-ea legislatura parlamentară, întotdeauna s-a vorbit despre votul etnic. Votul etnic scoate în evidență că puțin contează proiectele pentru această comunitate, deoarece aproximativ un nucleu de 25-30% din cetățeni rămân în orice condiții orientați spre Rusia, chiar dacă e război, iar Rusia e agresor. Este vorba și de educație în cadrul Uniunii Sovietice, dar și acum, din cauza propagandei, acest segment de populație din Republica Moldova crede că Rusia a făcut doar bine, a fost doar eliberatorˮ, a declarat Igor Boțan.
Vorbind despre elite, expertul a remarcat că toate legislaturile „au fost proeuropene sau au avut perioade în care au promovat aderarea la Uniunea Europeanăˮ, începând cu primul Parlament și până în prezent. În opinia sa, nu a existat altă idee mai importantă decât cea de integrare europeană. Pe 24 martie 2005, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația cu privire la integrarea europeană a țării, când toți 101 deputați au pledat pentru asta, a menționat analistul politic.
Igor Boțan a reamintit că Republica Moldova este o țară candidat pentru aderarea la UE, care a primit aprobarea de a începe negocierile și astăzi se află pe treaptă șase din cei 10 pași pe care trebuie să parcurgă fiecare țară pentru aderare la Uniunea Europeană. „Acum așteptăm când va fi prima conferință care va da startul negocierilor. Dacă am intrat în negocieri, deja suntem destul de avansați. Sigur că depinde și de cum se vor dezvolta evenimentele din Ucraina. Nu putem nega că acestea pot avea un impact asupra proceselor de integrare europeană din Republica Moldovaˮ, a spus expertul, adăugând că Republica Moldova are suportul României în procesul de integrare, statul care a aderat la Uniunea Europeană după destrămarea URSS.
Expertul permanent al proiectului a declarat că înființarea Uniunii Europene pe etape a început cu probleme de securitate, cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, după care au venit în prim plan problemele cooperării economice. „Farmecul Uniunii Europene este că, după ce a trecut aceste trepte, a fost pusă în prim plan problema comunității politice și acest lucru este extrem de important și asta este atractivitatea Uniunii Europene. Toate lucrurile se fac de o manieră treptată, bine gândită și atunci de ce să nu cooperăm? Dacă cooperăm, ne îmbogățim reciproc. După ce cooperăm și vedem că cooperarea este atât de benefică, de ce să nu avem instituții politice comune și așa mai departe? Iar aici sigur că au intervenit anumite probleme. Și farmecul Uniunii Europene este că atunci când aceste probleme apar, ele se rezolvăˮ, a conchis Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei” este ediția a 36-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de presă IPN desfășoară acest proiect cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.