Programul național gratuit pentru învățarea limbii române este unul util, dar întârziat. Deși inițiativa este salutabilă, aceasta nu va rezolva problema lingvistică din Republica Moldova pe care trebuie să o soluționeze școala. De această părere este Igor Boţan, expert permanent al proiectului, care a fost expusă în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Șansele limbii române și ale societății moldovenești”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boţan a menționat că cetățenii de orice etnie, vorbitori de orice limbă, atunci când își încheie studiile în gimnaziu, liceu deja trebuie să aibă cunoștințele necesare pentru a se integra din punct de vedere lingvistic și de a nu avea niciun fel de alte probleme în legătură cu aceasta. Expertul și-a exprimat speranța că odată cu dezvoltarea Programului național privind studierea gratuită a limbii române, autoritățile vor depune eforturi pentru ca școală deja să aducă cunoștințe elevilor, inclusiv acelor alolingvi, la nivelul încât aceștia să poată să-și realizeze potențialul pe care îl au de la natură în societate. Igor Boţan a spus că toți oamenii de vârstă medie deja au trecut prin școli și au studiat limba română. În raport cu acest segment foarte important care este reproductiv și încadrat în câmpul muncii, de facto nu ar trebui să mai existe probleme, dar realitatea este alta. Comunitățile etnice din Republica Moldova, găgăuzi, bulgari, încă au problema asimilării limbii oficiale. Necesitatea studierii limbii române există și în rândul organelor de conducere din Găgăuzia, din Taraclia.
Potrivit expertului, acest program este pentru categoriile de cetățeni care din inerție nu au făcut efortul la timpul cuvenit. Igor Boţan a precizat că statul și-a asumat încă în anii ′90 sarcina de a contribui la armonizarea relațiilor lingvistice din societate. Au fost deschise diferite platforme, cursuri pentru învățarea limbii oficiale, dar foarte repede această inițiativă s-a stins, pentru că s-a început un proces de migrare din Republica Moldova, dar până la urmă oamenii mai tineri au înțeles ca pentru a evolua în carieră este binevenită învățarea limbii. În școli de la bun început a fost introdusă studierea limbii române, un lucru fundamental care face diferența dintre ceea ce se numește limba oficială și graiul moldovenesc.
„Republica Moldova este fostă parte a Uniunii Sovietice, unde în administrație, știință a dominat limba rusă și noi înțelegem cu toții cum am făcut procesul de renaștere națională care a început în 1988, imediat după adoptarea de către Conferința 19 de partid a Rezoluției privind democratizarea societății sovietice și această democratizare în mod absolut natural, firesc a mers în albia renașterii naționale, pentru că intelectualii moldoveni au înțeles că trebuie recuperate lucrurile pierdute și recuperarea s-a concentrat asupra limbii”, a menționat Igor Boţan.
Expertul a adăugat că la începutul anilor 2000 au existat interese politice care erau formulate de partidele care s-au perindat la guvernare. Politicul din Republica Moldova a hotărât că poate utiliza factorul lingvistic, factorul etnic pentru a-și atrage simpatia cetățenilor. O altă explicație pentru lucrurile care s-au întâmplat în societatea din Moldova este că factorul inerțial a fost ignorat. Oamenii maturi trăiesc cu problemele lor de zi cu zi, cu deprinderile lor, pentru ei să facă un extraefort ca să răspundă cu bunăvoință la manifestarea dorinței de a crește statutul limbii române în societate este un lucru care necesită energie. Igor Boțan consideră că în probleme atât de delicate cum sunt cele lingvistice nu poți intra cu instrumente tari, trebuie să manifești bunăvoință, dar trebuie să-i formezi interesul cetățeanului ca el să însușească limba de stat și aici sunt necesare eforturile comune.
Dezbaterea publică cu genericul „Șansele limbii române și ale societății moldovenești” este ediția a 289-a ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
