Decizia de a proclama neutralitatea permanentă a Moldovei a pornit de la dorința de a convinge Federația Rusă să-și retragă prezența militară de pe teritoriul țării din regiunea transnistreană. O spune Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, în cadrul unei dezbateri publice „Neutralitatea Moldovei între avantaje, riscuri și pericole”, organizată de Agenția de presă IPN. Întrebat dacă statutul de neutralitate și-a îndeplinit funcția pe parcursul istoriei, expertul a menționat că statutul de neutralitate nu a ajutat Republica Moldova să-și asigure obiectivele, exemplificând prin inițiativa Partidului Comuniștilor din 1 iunie 2004 când a fost lansată ideea Pactului de stabilitate pentru Republica Moldova și președintele Vladimir Voronin a invitat Federația Rusă, Statele Unite, Uniunea Europeană și România să devină garanți pentru securitatea Republicii Moldova.
Igor Boțan a spus că inițiativa de la 1 iunie 2004 a venit după ce șeful statului a încercat prin toate metodele să găsească o soluție de comun acord cu Federația Rusă, în primul rând. Președintele Vladimir Voronin a avut 36 de întruniri tête-à-tête cu președintele Vladimir Putin pentru a găsi o soluție a problemei transnistrene și atunci când a înțeles că nu poate găsi această soluție s-a născut Pactul de stabilitate pentru Republica Moldova. A urmat anul 2005, când ministrul afacerilor externe de atunci al Republicii Moldova, Andrei Stratan, a declarat de la tribuna ONU că, de fapt, regiunea transnistreană este teritoriul ocupat de Federația Rusă. Igor Boțan a remarcat că cei care au guvernat țara au înțeles că statutul de neutralitate pe care îl are Republica Moldova nu este unul funcțional, nu asigură securitatea statului și nu asigură reintegrarea statului.
În luna iulie 2006, Guvernul Republicii Moldova, condus de Vasile Tarlev, a adoptat decizia ca Republica Moldova să-și consolideze relațiile cu NATO, Republica Moldova a aderat la Planul individual de acțiuni cu NATO, iar în 2007, luna octombrie, președintele Vladimir Voronin a publicat două articole despre cum trebuie să arate Armata Națională a Republicii Moldova. Igor Boțan a menționat că în acele articole au fost dezvoltate ideile care acum sunt implementate: cooperarea activă pe plan internațional, participarea Armatei Naționale a Republicii Moldova care trebuie să fie instruită de experți străini, să fie dotată cu ajutorul țărilor străine, iar în schimb Republica Moldova să fie un furnizor de securitate la nivel internațional, participând la tot feluri de misiuni de pacificare. Expertul a spus că anume Partidul Comuniștilor a reconsiderat întreaga viziune asupra modului în care Republica Moldova, care de sine stătător și-a declarat statutul de neutralitate, interacționează cu comunitatea internațională, încearcă să-și apere interesele și toate aceste lucruri reapar actualmente de o manieră modificată.
Igor Boțan a declarat că cetățenii își pun speranțe în partidele politice, în politicieni, pentru că așteaptă de la aceștia să se preocupe de o manieră profesionistă de problemele politice și sociale din Republica Moldova, „iar utilitatea unor astfel de discuții, dezbateri este că cetățenii pot privi și își pot face propriile idei și judeca cine are mai multă dreptate”. Expertul spune că hotărârea Curții Constituționale din anul 2017 confirma că statutul de neutralitate a fost introdus în Constituție pentru că pe teritoriul Republicii Moldova există o prezența militară rusească. „Și autoritățile din Republica Moldova care erau în 1994 la guvernare au contat că prin introducerea acestei clauze și prin menționarea în mod expres că Republica Moldova nu admite prezența militară străină pe teritoriul său să aibă o pârghie pe care s-o folosească în permanență în relația cu Federația rusă. Acum suntem într-un punct când din cauză că a fost subminată securitatea regională, noi revenim la toate aceste probleme, încercăm să le reconsiderăm, pornind de la noile circumstanțeˮ, a conchis expertul.
Dezbaterea publică cu tema „Neutralitatea Moldovei între avantaje, riscuri și pericole”, este ediția a 299-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
