Proiectul Ministerului Apărării de la București care prevede posibilitatea ca România să-și protejeze cetățenii în afara țării are în vedere apărarea în anumite tipuri de acțiuni precum ocuparea a 12% din teritoriul țării, influențare a alegerii și destabilizării situației sau altele. Declarații în acest sens au fost făcute de expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, în cadrul dezbaterii publice „Cum își apără Rusia și România cetățenii din afara hotarelor”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui Igor Boțan, autoritățile Republicii Moldova și majoritatea cetățenilor pornesc de la faptul că România este țară membră a Uniunii Europene, ceea ce apriori presupune că în România procesul decizional este unul foarte bine reglementat și respectă atât legile interne ale României, cât și standardele internaționale.
Igor Boțan a remarcat că România, potrivit statisticilor, are în Republica Moldova peste un milion de oameni, ceea ce reprezintă o treime din întreg numărul de cetățeni. În context, el susține că dacă Ministerul Apărării al României vine cu un asemenea proiect de lege, trebuie să se înțeleagă că există motive pentru aceasta. În opinia sa, orice proiect devenit ulterior lege înseamnă reglementări generale, universale ale unui domeniu. „Astfel de proiecte de legi nu apar din senin. Înainte de a începe procesul de legiferare, trecând toate treptele procesului privind transparența decizională, au avut loc analize cu privire la necesitatea unui astfel de proiect de lege”, a spus el.
Igor Boțan crede că analiștii din România, dar și cei din Republica Moldova au remarcat că în vara anului 2020, în anumite circumstanțe, președintele Rusiei a publicat într-o revistă americană un articol, în care a justificat agresiunea nazistă și începerea Celui de-al Doilea Război Mondial. La fel a procedat și în interviul oferit în luna februarie 20245 pentru un jurnalist american. „Când a început războiul din Ucraina, Vladimir Putin a invocat dreptul la apărare. Se vede că Rusia, după ce a pregătit terenul din punct de vedere conceptual, a justificat dreptul la revanșismul nazist german, a dus paralele că și Rusia, după colapsul Uniunii Sovietice ar avea astfel de drepturi, după care s-a apucat să utilizeze tot acest instrumentar în Ucraina”, a spus el.
Expertul a mai remarcat modul în care Federația Rusă folosește legislația privind compatrioții și cum își încalcă propria legislație privind utilizarea forțelor armate pentru așa-zisa apărare a acestora. „La 2 mai 2017, Curtea Constituțională a stabilit de fapt că Transnistria este ocupată de Federația Rusă, în pofida statutului de țară neutră a Republicii Moldova și toate consecințele care reies din această situație. De asemenea, au existat acțiuni premeditate de destabilizare a Republicii Moldova. Ne putem aminti de alegerile din 6 martie 2005, atunci când cetățeni ai Federației Ruse au fost reținuți și expulzați pentru că desfășurau, în timpul campaniei electorale, acțiuni de filare a președintelui de atunci Vladimir Voronin. În toamna anului 2022, au existat în Republica Moldova, proteste în regim non-stop și acum se dovedește că acele proteste au fost finanțate din Federația Rusă, iar liderii protestatarilor au declarat că scopul lor este debarcarea guvernării legale și legitime a Republicii Moldova și restaurarea unui regim al acestor insurgenți care și-au propus chiar și să formeze un tribunal, fapt care a servit ca argument la Curtea Constituțională ca să declare un partid înafara legii”, a menționat Igor Boțan.
În contextul fragmentării societății moldovenești în funcție de atitudinea față de protecția cetățenilor stabiliți peste hotare, Igor Boțan a remarcat că segmentele divizate din societatea moldovenească rămân constante. „Există, pe de o parte, cetățeni ai Republicii Moldova care au aspirații pro-europene, un mare segment dintre aceștia ar accepta unirea cu România – circa 40%. Foarte important este că acest segment în 2014-2025 era de aproximativ 17%. Și există celălalt segment unde pot fi încorporați cei care pot fi numiți compatrioți ai Federației Ruse. Aceștia sunt cetățenii Republicii Moldova care pledează pentru integrarea eurasiatică, pledează pentru politicile pe care le promovează Federația Rusă. Trebuie de conștientizat că există două segmente reale și trebuie să se lucreze cu cetățenii Republicii Moldova. Există regula democrației că minoritatea se conformează cu decizia majorității, iar majoritatea respectă drepturile majorității, asta este formula care trebuie să contribuie la menținerea stabilității în Moldova în cadrul legal”, a menționat expertul Igor boțan.
Dezbaterea publică la tema „Cum își apără Rusia și România cetățenii din afara hotarelor” este ediția a 304-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
