În Republica Moldova președintele nu este suspendat pentru anumită perioadă în care nu ar fi capabil să-și îndeplinească funcțiile, ci pentru anumită cauză și acest lucru este inedit. De patru ori șeful statului a fost suspendat nu pentru imposibilitate fizică sau de altă natură, ci pentru refuz de a semna actele. Toate aceste lucruri merită o atenție deosebită. Opinia a fost expusă în cadrul dezbaterilor publice organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova, de către Igor Boţan, expert permanent al proiectului.
Expertul a amintit că acum un an Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru depășirea unui blocaj. Era vorba de refuzul șefului statului de a semna un anumit decret. De atunci suspendarea președintelui s-a făcut în mod repetat. Igor Boţan afirmă că suspendarea nu s-a făcut pentru imposibilitate fizică sau de altă natură, așa cum prevede Constituția, ci pentru refuz. Expertul susține că problema este în articolul 91 din Legea Supremă, care prevede interimatul funcției de președinte și care vorbește despre imposibilitatea temporară a șefului statului de a-și exercita atribuțiile.
„Din punctul meu de vedere interpretarea Curții Constituționale la articolul 91 face o substituire a termenului imposibilitate, „nu poate”, cu termenul – „nu vrea”. Și a doua substituție, are loc schimbarea categoriei „timp” în categoria „cauză”. Avem o situație paradoxală. Nouă ni se spune că nu poate să-și exercite atribuțiile pentru o anumită cauză. Noțiunea de „timp” este substituită cu noțiunea de „cauză”, a spus expertul proiectului Igor Boţan.
Potrivit lui Igor Boţan, practica internațională explică termenul „imposibilitatea șefului statului”, ca fiind de ordin fizic și moral. Imposibilitatea fizică presupune că șeful statului este bolnav sau dispărut, de exemplu. Imposibilitatea morală poate fi exemplificată pe cazul Belgiei, suspendarea producându-se din considerente de conștiință religioasă. La modul concret, un rege catolic să promulge nu și-a permis să semneze un decret care prevede dreptul la avorturi. „În cazul Republicii Moldova este cu totul altceva. Sunt lucruri care din punctul meu de vedere nu se înscriu în niciun fel de experiențe internaționale, este o practică pur moldovenească”, a explicat expertul.
În opinia lui Igor Boţan, dacă șeful statului refuză să semneze, Curtea Constituțională spune că acesta este în imposibilitate temporară, însă imposibilitatea temporară prevăzută în Constituție, nu echivalează cu refuzul periodic sau frecvent al șefului statului. Soluția dată de Curtea Constituțională este de oportunitate politică. „Stimați parlamentari, există procedura de demitere a șefului statului, voi aveți soluția, dacă el nu vrea să semneze, și într-adevăr nu vrea, aveți soluția în Constituție, de ce căutați soluții alternative, stufoase și netradiționaeă?”, a specificat Igor Boţan.
Expertul susține că Parlamentul, atunci când șeful statului încalcă Constituția, poate să pornească procedura de suspendare și de demisie. Igor Boţan nu înțelege de ce Curtea Constituțională nu insistă pe această obligativitate. În cazul președintelui, Curtea Constituțională insistă că el este obligat, dar nu insistă că și Parlamentul este obligat. „Eu consider că este vorba e competiție politică, între două garnituri politice. Dacă se ajunge la substituirea noțiunilor, imposibilitatea temporară nu echivalează cu refuzul periodic sau frecvent. În Constituție există soluția: procedura de suspendare și demitere”, a conchis Igor Boţan.
Dezbaterea „Suspendarea președintelui: legalitate, blocaj instituțional, confruntare politică”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
