Înainte de cel de-al doilea tur de scrutin prezidențial apare întrebarea privind alegerea care trebuie făcută: spre Uniunea Europeană prin muncă și reforme sau Uniunea Euroasiatică care actualmente nu e de înțeles ce reprezintă. O spune expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, la dezbaterea publică „Societatea divizată și lumile paralele în alegerile din Moldova: cauze și efecte”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui, în 2005, în societatea moldovenească a apărut o speranță, odată cu votarea de către întreg Parlamentul a declarației cu privire la integrarea europeană a Moldovei, ceea ce confirmă că atunci a existat un consens național: „Acest lucru a fost valabil până în 2014, când un partid politic, care acum este la guvernare, a apărut și a spus că se vrea anularea Acordului de Asociere și se vrea integrarea euroasiatică. Atunci a reapărut divizarea societății”.
Potrivit lui Igor Boțan, în societate există cetățeni care insistă pe dimensiunea geopolitică și o consideră cea mai importantă formă a politicii externe a Republicii Moldova. Ținând cont de conjunctura respectivă, Moldova a devenit țară asociată cu Uniunea Europeană. Moldova și UE pretind că au o asociere politică și integrare economică, lucru care a condus la introducerea embargoului de către Federația Rusă în 2013 sub pretextul că Moldova, odată semnând Acordul de Liber Schimb cu UE, poate submina securitatea economică a Federației Ruse.
Potrivit expertului, comerțul extern al Republicii Moldova cu Federația Rusă este la nivel de zecimi. În opinia sa, de fapt, embargoul introdus față de Moldova este un răspuns la alegerea făcută de Moldova. Apoi, imediat a apărut opțiunea politică de alternativă și anume, anularea Acordului de Asociere cu UE, în vederea aderării la Uniunea Euroasiatică. Timp de 6 ani Moldova se află în „scrânciobul” de aderare la vectorul european sau la cel euroasiatic. Perspectivele de soluționare a acestei probleme deocamdată nu se întrevăd. Potrivit lui Igor Boțan, UE cere îndeplinirea prevederilor Acordului de Asociere, iar Uniunea Euroasiatică trece printr-o perioadă foarte grea, având în vedere situația din Belarus, Armenia, Kîrgîstan, Rusia care, practic, nu mai are aliați în lume și se află sub embargouri.
În altă ordine de idei, Igor Boțan, consideră că unionismul este un curent cetățenesc absolut legitim și chiar legal, potrivit articolului 142 din Constituție – „portița” care a permis ca partidele unioniste să se poată legaliza, să nu se ascundă. Această performanță îi aparține Vitaliei Pavlicenco care a câștigat la Curtea Supremă un proces, iar ca urmare s-a permis înregistrarea partidelor politice de orientare unionistă.
Potrivit expertului, în 2014, pe 17 martie, președintele român Traian Băsescu a făcut o declarație potrivit căreia „România nu-și poate asuma unirea cu Republica Moldova. Acest lucru este posibil în cadrul OSCE, doar dacă cetățenii Republicii Moldova vor ajunge la punctul când vor deveni majoritar unioniști”. Potrivit lui Igor Boțan, procesele de schimbare de hotare se pot realiza doar dacă UE, membră a căreia este România, acceptă, iar NATO rezolvă problemele de securitate ale țărilor membre, inclusiv România. Un lucru important pe care politicienii români nu au putut să-l rezolve, este introducerea în Constituția României a clauzei privind unirea. Acest lucru s-a încercat în România în 2015, dar s-a renunțat. În opinia sa, e important ca România să aibă această clauză, pentru că Rusia când a anexat Crimeea a făcut-o în baza articolului 64 din Constituție care prevede unirea cu alte teritorii. Dacă vreodată se va ajunge la unire, România va trebui să-și asume obligațiunile internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obligațiunile pe care le are în raport cu Ucraina și Federația Rusă, inclusiv acordul din 21 iulie 1992 privind încetarea focului la Nistru.
Igor Boțan a mai spus că oamenii au plecat din țară pentru că aici le este rău. Inițial, au mers în Rusia pentru că e o țară mai aproape de Moldova din punct de vedere cultural, lingvistic etc. „În campania din 2016, președintele Igor Dodon, spunea că în Federația Rusă sunt 700 de mii de cetățeni cărora el le va rezolva problemele. Acum, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene spune că în Federația Rusă au rămas 400 de mii, ceea ce înseamnă că 300 de mii de cetățeni moldoveni au plecat din Federația Rusă. Unde? Nu se cunoaște. Dar un fapt e sigur: pentru Igor Dodon nu a votat diaspora din Federația Rusă, ci pentru Renato Usatîi. Concetățenii care au decis să meargă în Europa sau SUA, ei consideră că societățile de acolo au un potențial care permite a fi asimilat și de ei. Nu-i poți blama pentru asta. Totodată, dacă se ajunge la votarea prin poștă sau votarea electronică, în general dispare problema votării peste hotare”, a spus el.
Dezbaterea „Societatea divizată și lumile paralele în alegerile din Moldova: cauze și efecte”, este ediția a 8-a din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
