Un eșec al administrării stării de urgență în contextul pandemiei de COVID-19 este procedura negândită de descurajare a comportamentului neconform față de restricțiile impuse de autorități. Oamenilor li s-au pus amenzi de 1100 de euro, când salariul mediu pe țară este de șapte mii de lei. Apoi a urmat decizia Curții Constituționale prin care s-a oferit angajaților Ministerului Afacerilor Interne un instrument adecvat prin care se permite avertizarea și amendarea persoanelor ce se comportă neconform. Declarațiile au fost făcute de Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, la dezbaterile publice: „Eficiența gestionării crizei COVID-19 în Republica Moldova”, organizate de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, transmite IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, ADEPT a monitorizat în total 15 instituții care au avut atribuții în gestionarea crizei pandemice. Astfel, s-a constatat că șeful statului a prezidat 12 ședințe ale Centrului Unic de Comandă, „despre care e greu de spus ce valoare adăugată au avut ele”, pentru că de fapt, spune el, dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale erau suficiente. În opinia sa, rolul șefului statului în coordonare era de ordin strategic, mai mult din punct de vedere politic, fără necesitatea manifestării excesului de zel.
Guvernul, înlăturând Parlamentul din procesul de luare a deciziilor sub motivul de gestionare rapidă a lucrurilor, de fapt, și-a încetinit activitatea, consideră directorul executiv ADEPT. Asta, pentru că deputații s-au adresat la Curtea Constituțională, care, la rândul ei, a dat peste cap niște inițiative ale Guvernului (inclusiv creditul de 200 de milioane de euro din Federația Rusă), „care a și nimerit ulterior într-o situație proastă.”
„S-a încercat de a da Parlamentul la o parte, dar deputații pe cont propriu, având posibilitatea să inițieze moțiuni de cenzură și să se adreseze Curții Constituționale, au scos în evidență un șir de carențe. A existat și o moțiune simplă de cenzură care, chiar dacă nu a trecut, a fost utilă pentru că au fost create condițiile publicării unui raport important pentru opinia publică în domeniul gestionării crizei”, a spus el.
„Un alt raport a fost la o lună de zile. Apoi a fost un raport cu privire la statisticile medicale. Statisticile medicale sunt cu referire la oameni concreți: medici îmbolnăviți, decese. În această statistici, s-au constatat foarte multe scăpări. De exemplu, dacă faci adițiunea zi de zi referitor la rapoartele cu îmbolnăviri a lucrătorilor medicali, iar apoi te uiți la cifrele furnizate de MSMPS, găsești sute de necorespondențe referitoare la oameni decedați. Oamenii care sunt în aceste statistici sunt omiși. Nu se poate de procedat cu oamenii în așa natură”, a adăugat Igor Boțan.
În opinia ADEPT, Ministeriul Afacerilor Externe și Integrării Europene și-a făcut relativ exemplar misiunea, s-a implicat, a informat cetățenii. „Ministerul Afacerilor Interne însă, până la expirarea termenului stării de urgență, a încetat să mai publice datele cu privire la amenzile puse cetățenilor pentru încălcarea normelor epidemiologice. La Agenția Națională pentru Sănătate Publică, cea mai mare problemă este decizia privind testarea, unde rata pozitivă de testare era de peste 24%, un indicator extrem de înalt”, a precizat Igor Boțan.
Dezbaterea este realizată în cadrul proiectului Asociației ADEPT „Cu ochii pe autorități: gestionarea stării de urgență și a crizei provocate de Coronavirus”, implementat cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova.
