Clasa politică trebuie să depășească barierele și învrăjbirile cu care s-au ales după campania prezidențială, pentru că la orizont este o altă campanie, cea parlamentară, care, după cum spun principalii actori, va trebui să aibă loc în cel mult un an, în primăvară sau toamnă. „Dintr-o „beție electorală” încet, încet vom intra în alta mult mai importantă, cu efecte mult mai importante pentru societate. Asta acum trebuie să-i preocupe pe politicieni, trebuie să-și revadă atitudinile, trebuie să construiască poduri, să vadă ce alianțe să facă”, o spune expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, la dezbaterea publică „„А поутру они проснулись” (după Vasilii Șukșin). Aspecte politologice, psihologice și sociologice ale stării societății după alegerile prezidențiale”, organizate de Agenția de presă IPN.
El mai spune că Maia Sandu înțelege perfect că atribuțiile șefului statului sunt atât de limitate încât proiectul ei de țară și revendicarea calității de lider național, pe care a făcut-o în mod expres, va necesita eforturi și capacități. Expertul nu este sigur, dacă președintele ales va reuși să mențină aspirațiile cetățenilor până la viitoarele alegeri, asta depinde în mare măsură de Maia Sandu. În altă ordine de idei, Igor Boțan a menționat că, faptul că liderii partidelor politice au refuzat să discute cu Igor Dodon despre viitorul Parlamentului și al țării, ține de comportamentul lui Igor Dodon, care arată că acesta încearcă să găsească explicații la faptele care au loc cu prezența lui și au un efect negativ.
Potrivit lui Igor Boțan, candidații la prezidențiale au avut programe electorale foarte dezvoltate, cu pretenții de lideri naționali, doar că mesajele pozitive promovate de aceștia au fost „terfelite” cu timpul. „Este vorba despre integrarea europeană, compromisă de politicieni anterior, la care candidații nu au adăugat nimic nou sau despre integrarea eurasiatică. Igor Dodon a încercat cumva să schimbe accentele, spunând că e bine să existe o politică echilibrată și Moldova să se îndrepte către țările din lumea a treia. Al treilea mesaj, este cel unionist, prin care s-a încercat a spune că în România pensiile sunt mai mari, salariile de patru ori mai mari. Oamenii aud aceste mesaje, dar văd că nu se întreprinde nimic și nu le rămâne decât să ia în considerare atacul la persoană al candidaților, istoricul candidaților și comportamentele concurenților electorali care induc anumite așteptări”, a spus el.
Igor Boțan afirmă că, în actuala campanie prezidențială, polittehnologii mai mult au dăunat decât au ajutat, pentru că societatea moldovenească este specifică. „Primul caz ieșit din comun care a arătat o deviere de la normă, este cel din 2015, de la alegerile locale, când la Chișinău se protesta masiv împotriva furtului miliardului, iar la Orhei, cu 70% era ales Ilan Șor care a fost unul din principalii actori ai furtului miliardului cu explicația că „toți politicienii sunt hoți, dar sunt hoți care se împart cu noi”. Expertul crede că această apreciere a fost pentru toată clasa politică, pentru că oamenii s-au săturat să trăiască în condiții precare, să-și vadă rudele, mai ales generația tânără să plece peste hotare din cauza politicienilor care doar „mint și terfelesc orice idee nobilă”.
Expertul permanent al proiectului a spus că Renato Usatîi, în campania prezidențială a acționat ca un politician care se asociază cu faptele concrete așa cum anterior avea drept lozincă Vladimir Plahotniuc – „Fapte, nu vorbe”. El îl caracterizează ca o persoană carismatică, ce știe a face tot felul de evenimente de rezonanță. În opinia sa, anume acest politician a scos în evidență că oamenii vor acțiuni concrete cu efect imediat și nu mai pot aștepta perioade îndelungate.
Dezbaterea „„А поутру они проснулись” (după Vasilii Șukșin). Aspecte politologice, psihologice și sociologice ale stării societății după alegerile prezidențiale”, este ediția a 11-a din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.