Atunci când este vorba despre prăbușirea Adunării Constituante din Rusia, trebuie să avem în vedere și consecințele pentru Basarabia. O spune Igor Boțan, expertul permanent al proiectului. „După dizolvarea forțată a Adunării Constituante, Republica Populară Ucraineană nu a văzut alte soluții, mai ales după înăbușirea revoltei muncitorilor din Sankt Petersburg care au protestat împotriva dizolvării, decât să declare independența Ucrainei față de Rusia și acest lucru contează foarte mult. La două zile după declararea independenței Ucrainei, a fost declarată independența Republicii Democratice Moldovenești. Sunt lucruri legate de dizolvarea Adunării Constituante pentru că anterior dizolvării și Republica Populară Ucraineană, și Republica Democratică Moldovenească au declarat că ele rămân părți componente ale unei federații cu Rusia, a menționat expertul la dezbaterea publică „Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii”, organizată de Agenția de presă IPN.
Republica Populară Ucraineană a semnat un acord de la Brest potrivit căruia Statele Puterilor Centrale recunoșteau independența Ucrainei, în schimb Ucraina a căzut de acord să nu intre în alte coaliții antagoniste pentru Puterile Centrale și să le livreze produse alimentare și materia prima pentru a continua lupta împotriva Antantei. „Rusia bolșevică, la aproximativ o lună după ce Ucraina a semnat acest acord cu Puterile Centrale, a semnat Pacea de la Brest potrivit căreia Rusia bolșevică a căzut de acord să cedeze aproape 25% din teritoriul european al fostului Imperiu, cu o populație de aproape o pătrime cu populația Rusiei, și să recunoască independența Ucrainei. Acestea au fost circumstanțele în care Sfatul Țării din Basarabia a adoptat declarația de unire cu România, asta a fost soluția cea mai firească în acele situații”, a opiniat expertul permanent al proiectului.
În altă ordine de idei, expertul s-a referit la modul cum au votat alegătorii din Basarabia la alegerile pentru Adunarea Constituantă, precizând că aceștia au votat preponderent pentru eseri (membrii Partidului Socialist Revoluționar) care au acumulat în Basarabia 32% din voturi. „Bolșevicii în Basarabia au obținut 8%”.
„Despre convocarea Adunării Constituante s-a ajuns la un compromis imediat după abdicarea țarului în martie 1917 între Guvernul provizoriu și între Sovietul din Petrograd. Între timp s-a prăbușit inițiativa de înaintare pe front a lui Aleksandr Kerenski, fostul prim-ministru rus. Asta a avut drept consecințe încercarea de rebeliune a soldaților pe front. Lenin deja venise în aprilie și la 3 aprilie își înaintase tezele printre care era și Revoluția Mondială. În mai s-a întors Troțki și a fost creată situația când la putere pretindea un partid care era marginal, bolșevic, exista, dar era rupt de realitate și nu era cotat în Rusia”, a spus Igor Boțan.
Eserii, în schimb, erau descendenți de la „narodnici”, cei care au mers în popor, o perioadă au practicat acte teroriste, până când au înțeles că trebuie să se încadreze în sistemul partidelor din Rusia și a devenit cel mai popular partid. La alegerile pentru Adunarea Constituantă eserii au obținut 40% din voturi, dar datorită sistemului electoral proporțional ei au obținut 49% din mandate și împreună cu alte partide socialiste aveau peste 60 de mandate în Adunarea Constituantă. Cu 20 de zile înainte de alegeri, Lenin a organizat puciul din 7 noiembrie, în care rolul principal l-a jucat Troțki care devenise în august președinte al Petrosovietului. Acum bolșevicii aveau dilema ce să facă cu Adunarea Constituantă care după rebeliunea lui Kornilov a fost transferată din luna septembrie în luna noiembrie și era populară între locuitorii Rusiei. Înțelegerea mea este că bolșevicii au hotărât totuși să accepte să fie organizată Adunarea Constituantă crezând că aceasta le poate legitima puterea pe care au preluat-o cu forța în urma puciului, dar nu a fost să fie. Și acest lucru îl regăsim în rezultatele alegerilorˮ, a comunicat Igor Boțan.
Expertul a menționat că în Basarabia, unde 90% din populație era concentrată la țară, iar în orașe erau concentrate minoritățile naționale, bolșevicii au obținut 8% din voturi, eserii au fost și în Basarabia pe primul loc. „Clasa muncitoare din Rusia reprezenta 5%, bolșevicii se declarau reprezentanții clasei muncitoare, eserii erau cei care reprezentau interesele a 90% din populație. Este important că în această situație Lenin și bolșevicii au înțeles că Adunarea Constituantă nu le legitimează deloc puterea, dar dimpotrivă. În prima ședință, ei au propus pentru votare Declarația privind interesele muncitorilor și țăranilor, prin care au vrut ca Adunarea Constituantă să legitimizare puterea sovietelor. Când au înțeles că nu au acest suport, au recurs la dizolvarea Adunării Constituante și acest moment a fost adevăratul început al Războiului Civil în Rusia. Imediat după dizolvarea Adunării Constituante, pe străzile Petrogradului au ieșit zeci de mii de muncitori să protesteze, mii din ei au fost uciși de către bolșevici, a explicat Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii”, este ediția a 23-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
