Alegeri parlamentare anticipate nu pot avea loc, mai devreme de luna martie, din cauza barierelor de ordin constituțional și legal. Mai mult, este imposibilă comasarea unor eventuale alegeri parlamentare anticipate cu scrutinul prezidențial din toamnă. O spune expertul Igor Boțan care menționează că acest lucru este înțeles perfect de către reprezentanții puterii, dar și cei ai opoziției. Și unii, și alții, spune expertul, se gândesc la strategii și anume cum să câștige funcția de șef al statului, iar apoi cum intră în campania electorală pentru eventuale alegeri anticipate. Opiniile au fost exprimate în cadrul dezbaterilor publice „Alegeri parlamentare anticipate și/sau schimbarea Guvernului: probabilitate, riscuri, beneficii”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că, după declararea Suveranității și Independenței, astăzi Parlamentul este la cea de-a zece legislatură. Patru componențe ale legislativului, de până acum, au fost alese în cadrul alegerilor anticipate. Primele alegeri anticipate au avut loc în februarie 1994, când Parlamentul s-a autodizolvat. După adoptarea Constituției în 1994, au avut loc trei scrutine parlamentare anticipate, toate fiind consecințele neputinței legislativului să aleagă șeful statului. Or, după hotărârea Curții Constituționale din 2016, prin care s-a revenit la alegerea președintelui de către popor, acest principal declanșator al alegerilor anticipate nu mai există. Astfel, odată cu această hotărâre, alegerile parlamentare anticipate pot fi declanșate în două situații.
În primul caz este vorba de situația în care Parlamentul, timp de trei luni, nu adoptă legi și la expirarea acestui termen de incapacitate, șeful statului dizolvă Parlamentul, iar Curtea Constituțională trebuie să verifice circumstanțele care justifică decizia de dizolvare. O altă situație ține de demisia sau demiterea Guvernului și incapacitatea Parlamentului timp de 45 de zile de la prima solicitare și după cel puțin două solicitări să învestească un Guvern. Și în acest caz, Curtea este cea care trebuie să verifice circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului. În opinia expertului, până în luna martie anul viitor, alegeri parlamentare anticipate nu vor putea avea loc în niciun caz, iar acest Parlament, așa cum este el, cu toate problemele lui, va mai exista cel puțin un an. Și aceasta pentru că, spune Igor Boțan, în ultima jumătate de an al mandatului șefului statului, Parlamentul nu poate fi dizolvat.
Potrivit lui, Partidul Democrat este firesc că nu-și dorește alegeri parlamentare anticipate, pentru că după procesul de destrămare, are nevoie de stabilitate în Parlament pentru a putea să se reconsolideze. Astfel, pentru PDM este vital ca un eventual scrutin parlamentar anticipat să nu aibă loc, decât în circumstanțe favorabile pentru sine. În ceea ce ține de opoziție, opinia sa, alegerile parlamentare anticipate reies din dorința de avea o reconfigurare în legislativ. Mai ales, după destrămarea Blocului ACUM, efectele căreia s-au văzut în alegerile noi din circumscripția Hâncești. Acolo mandatul a fost câștigat de candidatul Partidului Socialiștilor, datorită jocului politic pus bine la punct de către PSRM, dar și șeful statului. Și vizitele președintelui în trei localități din acea circumscripție au adus victorie candidatului PSRM. Și în prezent, spune expertul, vizitele lui Igor Dodon în localități deja au loc.
Igor Boțan este de părere că șeful statului va fi ales cel mai probabil din al doilea tur, care va avea loc la mijlocul lunii noiembrie. Ulterior, Comisia Electorală Centrală va avea nevoie de timp pentru a totaliza rezultatele alegerilor prezidențiale. Apoi, Curtea Constituțională trebuie să examineze toate documentele parvenite. Astfel, cel mai probabil șeful statului va fi învestit la sfârșitul lunii decembrie. Și președintele ales, în opinia sa, victorios, va dori să declanșeze alegeri anticipate. „Victoria președintelui va fi un fel chezășie pentru o victorie la eventualele alegeri parlamentare anticipate”, susține expertul.
Dezbaterile „Alegeri parlamentare anticipate și/sau schimbarea Guvernului: probabilitate, riscuri, beneficii” sunt ediția a 134-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
