Orientarea europeană a guvernării constituie cel mai valoros atu, deoarece implică acces la asistență politică, tehnică și financiară europeană, deja oferită de UE, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

Dacă guvernarea demonstrează rezultate convingătoare, atunci suportul partenerilor europeni va crește și se va diversifica. Pentru a se diferenția de guvernarea precedentă, coaliția PSRM-ACUM trebuie să înfrunte câteva provocări, consideră politologul.

În primul rând, scrie Dionis Cenușa, progresele atinse anterior de către regimul oligarhic, în aceeași măsură ca și eșecurile, necesită asumare plenară, pentru a fi fie valorificate, fie corectate. În opinia lui, integrarea europeană se interpretează prin prisma rezultatelor atinse, chiar dacă la acestea au contribuit foști inamici politici. Continuitatea, coerența și complementaritatea deciziilor politice ajută la eforturile de apropiere de UE.

În al doilea rând, performanța Guvernului Maiei Sandu și a majorității parlamentare va fi văzută în comparație cu randamentul înregistrat de guvernarea anterioară, comentează politologul.

El reamintește că raportul de implementare a Planului de Acțiuni cu privire la Acordul de Asociere pentru primele 6 luni ale anului 2019 arată că doar jumătate (circa 49%) din 129 de acțiuni au fost realizate. Totodată, Dionis Cenușa este sigur de faptul că negocierile post-electorale îndelungate, urmate de criza politică, a frânat viteza de implementare.

Cu toate acestea, rapoartele pentru 2017-2018 au scos în evidență o capacitate maximă de implementare de 66%. Pentru a-și demonstra abilitățile și dedicația față de vectorul european, blocul ACUM va fi nevoit să depășească simțitor gradul de implementare atins anterior de Partidul Democrat, punctează politologul.

Nu în ultimul rând, din punct de vedere tehnic și funcțional, guvernul are sarcina de a implementa și monitoriza un plan de acțiuni extrem de ambițios pentru perioada septembrie 2019-2020, subliniază Dionis Cenușa.

Documentul elaborat și oferit spre consultare publicului combină programul de guvernare, Planul Național destinat realizării Acordului de Asociere, precum și condițiile programelor de finanțare cu FMI și Banca Mondială, explică politologul.

O astfel de optimizare a resurselor disponibile pentru implementarea planului de acțiuni ale Guvernului riscă, de fapt, să desființeze tradiția de monitorizare separată a Acordului de Asociere. Optica instituțională față de agenda europeană poate suferi anumite modificări, opinează Dionis Cenușa.

Chiar dacă aglomerarea datelor simplifică munca Guvernului, aceasta va complica înțelegerea evoluțiilor legate strict de angajamentele ce decurg din Acordul de Asociere, concluzionează politologul.