Actuala guvernare este într-o foarte gravă criză de credibilitate şi această criză duce la două efecte. Primul este ascensiunea ideilor de integrare eurasiatică, prin ascensiunea Partidului Socialiştilor şi a lui Usatîi. Cel de-al doilea, un efect mult mai recent şi prin urmare mult mai puţin instituţionalizat, este mişcarea de contestare pe centru-dreapta, care este cam cu un an întârziere faţă de consolidarea de pe centru-stânga. Pe de altă parte, în pofida tuturor poziţionărilor, tacticilor şi crizelor de politică internă, de poziţionări dintre partide, Republica Moldova rămâne ancorată într-un Acord de Asociere cu UE, implementarea căruia este o obligaţie legală. Comentariul aparţine expertului Institutului European pentru Studii de Securitate de la Paris, Nicu Popescu, transmite IPN.
Într-un interviu publicat în buletinul „Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă”, elaborat de Asociaţia pentru Politică Externă împreună cu Fundaţia Friedrich-Ebert-Stiftung, expertul menţionează că, în pofida furtunilor politice de la Chişinău, astăzi există mai multe ancore care ţin Moldova legată de spaţiul european decât acum 13 luni, de exemplu, înaintea deciziei de ridicare a vizelor. Şi acest lucru, evident, are un efect benefic. Deci, tendinţa oricum este pozitivă, în pofida crizelor constante din clasa politică de la Chişinău.
Potrivit lui Nicu Popescu, tendinţa de diminuare a sprijinului public pentru ideea de integrare europeană, observată ultimii ani, are câteva explicaţii. Prima este faptul că, spre deosebire de perioada guvernării comuniste, gradul de consens politic la nivel de elite este mult mai mic în sprijinul integrării europene. Cu alte cuvinte, în perioada guvernării comuniste şi comuniştii aveau un mesaj deschis pro-european, şi opoziţia, adică practic toată clasa politică cel puţin formal vorbea cu aceeaşi voce.
În ceea ce priveşte aspectul care ţine de guvernare, Nicu Popescu a menţionat că orice guvernare dezamăgeşte. „Guvernările dezamăgesc chiar şi în perioade bune, dar în perioada unor crize economice ele dezamăgesc şi mai mult. Şi, evident, ele dezamăgesc cu atât mai mult cu cât manifestă cantitatea de disfuncţionalităţi pe care le-a avut guvernarea de la Chişinău. Şi atunci când ne referim la disfuncţionalităţi, în primul rând avem în vedere lipsa luptei împotriva corupţiei, dar şi certurile de coaliţie, desfacerile de coaliţie, desfacerile de partide, incapacitatea de a forma o guvernare majoritară... Deci, această situaţie de permanent scandal politic nu dă bine în nicio ţară”, notează expertul.
Acesta a adăugat că în condiţiile în care guvernarea pe de o parte practic nu a luptat împotriva corupţiei, iar pe de altă parte s-a aflat sistematic în certuri şi competiţii de palat, o parte de dezamăgirea faţă de guvernare a fost proiectată şi pe ideea de integrare europeană.
Acesta este, în viziunea lui Nicu Popescu, mecanismul erodării consensului pro-european de altădată. O bună parte din această erodare ar fi fost inevitabilă, spune expertul, chiar dacă guvernarea de la Chişinău ar fi luptat împotriva corupţiei şi nu s-ar fi certat. Oricum am fi văzut o scădere semnificativă a sprijinului pentru integrarea europeană – de la 65-70%, probabil la 50%. Dar, evident, comportamentul guvernării actuale a agravat această scădere, a concluzionat expertul Institutului European pentru Studii de Securitate de la Paris.
