Republica Moldova traversează o situație de criză politică și nu doar politică, dintre cele mai serioase, din care trebuie căutate soluții. Care sunt căile de depășire a situației, care s-au profilat în urma hotărârii Curții Constituționale din 23 februarie, dar și din reacția șefului statului la această hotărâre, au discutat invitații dezbaterii publice: „Guvern de tranziție, anticipate sau impeachment: pro și contra, beneficii și riscuri”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, Guvernul plenipotențiar este guvernul învestit, potrivit procedurilor constituționale, cu o majoritate de cel puțin 50+1 deputați. „Guvern de tranziție este mai degrabă o noțiune politologică, ea nu este în niciun fel descrisă în cadrul legal al Republicii Moldova. Se are în vedere un guvern care, probabil, este privit de politicienii care-l investesc, ca un guvern care, cel mai probabil nu-și va duce mandatul până la capăt. Dacă Guvernul plenipotențiar are un mandat care durează din momentul învestirii, până la sfârșitul mandatului Parlamentului care l-a învestit, atunci guvernul tranzitoriu se presupune că ar fi un guvern care este acceptat de majoritatea parlamentară pentru o anumită perioadă. Exemplul de Guvern de tranziție este guvernul Chicu, care în programul de guvernare, atunci când a cerut mandat de la Parlament pentru un an de zile, asta presupunând că va fi un Guvern de tranziție”, a spus el.
Guvernul minoritar, spune Igor Boțan, este Guvernul care nu are sprijin în Parlament pentru desfășurarea unui program, deși, la învestire se bucură de voturile de încredere a mai mult de jumătate din deputați. „Cel mai recent guvern minoritar a fost Guvernul Chicu, anterior a fost Guvernul lui Chiril Gaburici care a fost susținut inclusiv de Partidul Comuniștilor la învestire, dar ulterior nu s-a bucurat de acest suport în cadrul funcționării. Soarta guvernelor de tranziție și minoritare este una tristă și de aceea aceste guverne minoritare și de tranziție sunt mai degrabă instrumente politice pentru depășirea unei crize”, afirmă expertul.
Potrivit lui, alegerile parlamentare anticipate sunt un remediu pentru depășirea crizelor politice, atunci când Parlamentul existent nu este capabil să-și desfășoare activitatea și timp de trei luni de zile nu adoptă legi sau sunt remediul pentru depășirea crizei politice, legate de incapacitatea Parlamentului de a învesti un guvern.
Impeachment-ul este o acuzație adusă unui înalt demnitar, șefului statului, de către Parlament, iar în acest instrument, Parlamentul are rol de acuzator și judecător. „Referendumul este remediul final în procedura de suspendare a șefului statului, care are trei etape. Prima este inițierea suspendării șefului statului de cel puțin o tremie din deputați, a doua este suspendarea șefului statului din funcție cu cel puțin două treimi din voturi și organizarea referendumului de confirmare de către cetățeni a deciziei Parlamentului de suspendare a șefului statului și este exercițiul de demitere a șefului statului”, a spus Igor Boțan.
„Rolul Curții constituționale în societate este de arbitru, ea are sarcina, în cazul unui conflict dintre Parlament și guvernare, să constate circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului sau certifică că există fapte grave comise de șeful statului care permit începerea procedurii de impeachment a șefului statului, care trebuie dusă până la final”, a mai precizat Igor Boțan.
Analistul politic Cornel Ciurea susține că, spre lauda Curții Constituționale, a asta a rezistat unor presiuni și a emis o decizie care se încadrează în cadrul constituțional, decizia fiind perfect validă. „Din punct de vedere politic, decizia CC nu dezleagă criza politică, ci din contra, o adâncește pentru că unul din jucătorii mari astăzi pe scena politică, președintele țării, Maia Sandu, nu dorește să o execute. Din această cauză, criza nu va fi rezolvată pentru că ea poate fi rezolvată doar prin revenirea pe tărâmul constituțional. Dimpotrivă, ea se va adânci pentru că există tentația Maiei Sandu de a persevera în încălcarea normelor constituționale”, a spus Cornel Ciurea.
În opinia sa, opțiunea unui guvern de tranziție aparține tuturor fracțiunilor din Parlament cu excepția PAS-ului, care susține ferm că e nevoie de alegerile anticipate. „Această opțiune, acceptată anterior de celelalte fracțiuni în Parlament, a fost aruncată peste bord, majoritatea s-au răzgândit, principalul argument al lor fiind criza economică, criza pandemică. Admit că ar exista și anumite interese, care țin de interesul politic dar care însă nu sunt spuse”, a spus Cornel Ciurea. El admite că multe din partidele din Parlament s-ar putea să nu vrea anticipate pentru că vor lua un scor mai mic, iar PAS-ul în urma anticipatelor ar putea să ia un scor mai mare. „De altfel și PAS-ul, atunci când își formulează argumentele și motivele, nu pune totul pe masa, nu vorbește de acest argument, al eliminării concurenților de pe dreapta în urma alegerilor anticipate”, afirmă expertul.
El a adăugat că există un conflict între președinte și PAS, pe de o parte, contra fracțiunilor din Parlament. „Platforma DA îl vrea pe Andrei Năstase premier, PSRM și Partidul Șor o vor pe Mariana Durleșteanu, iar Pro Moldova vrea discuții pentru ca, eventual, să intre și ei în această ecuație. Cu toții au interese comune, dar, din cauza contradicției majore, asistăm la adâncirea crizei, pentru că nimeni nu vrea să cedeze. Potrivit oponenților fracțiunilor din Parlament, există o posibilitate de apropiere a pozițiilor între Maia Sandu și cu fracțiunile parlamentare prin crearea unui guvern tehnic, însă, spun ei, e nevoie ca partidele să ofere garanții că vor avea loc alegeri anticipate la o dată ulterioară și aceste discuții cu privire la alegeri anticipate să fie serioase și să implice anumite angajamente ale partidelor. Argumentele legate de garanții nu mi se par convingătoare și nu cred că Parlamentul va accepta să facă acest lucru și din această cauză criza se va adânci, dacă Maia Sandu va încălca Constituția prin ne-desemnarea premierului”, a afirmat Cornel Ciurea.
Valeriu Pașa, manager de proiecte, Comunitatea WatchDog, este de părere că decizia Curții Constituționale este absolut logică. „Tratez campania de promovare a ideii că s-ar fi pus anumite presiuni pe Curtea Constituțională ca pe o campanie de spus minciuni în societate, pentru că nu există niciun fel de dovezi și nici nu este logic. Hotărârea CC este logică și se bazează pe interpretarea dată de actuala componență a Curții Constituționale din august 2020 care, la rândul său, se bazează pe o serie de hotărâri anterioare. În luna ianuarie a acestui an, a existat și o decizie de inadmisibilitate, în care, la sfârșit, într-un punct, CC dă de înțeles foarte clar actorilor politici că, până a ajunge la alegerile anticipate, este nevoie să fie acumulate toate condițiile descrise în Constituție. În Constituție scrie, în articolul 85, care sunt circumstanțele care trebuie să ducă la dizolvarea Parlamentului și în același timp, care sunt restricțiile. Constituția mai spune că Parlamentul poate fi dizolvat numai dacă se consumă aceste două tentative de învestire a Guvernului”, afirmă expertul.
Din perspectivă politică, Valeriu Pașa crede că hotărârea dată de CC pe 23 februarie este cea mai convenabilă pentru președintele Maia Sandu în situația obiectivă existentă, pentru că, dacă acel decret rămânea în vigoare, atunci majoritatea parlamentară ar fi votat Guvernul Gavrilița din a doua tentativă și se revenea la scenariul care a fost intens promovat de PSRM și sursele media afiliate acestui partid. Era cumva să o oblige pe Maia Sandu să-și asume un guvern minoritar pentru care să poarte deplină răspundere politică, iar majoritatea parlamentară care dispune de un număr confortabil de voturi în Parlament, să saboteze activitatea acestui Guvern”, a spus Valeriu Pașa.
În opinia sa, hotărârea CC i-a dezlegat mâinile Maiei Sandu să meargă pe unicul scenariu fiabil: să se opună în continuare formării unui Guvern și să provoace Parlamentul să acționeze, respectiv, fie să meargă la impeachment, fie să se ajungă cu adevărat într-un blocaj instituțional cu care cu siguranță se va reveni la Curtea Constituțională. „Iar președinta are de partea ei marea majoritate a alegătorilor. Opțiunea învestirii Guvernului Gavrilița nu era scenariul cel mai bun pentru Maia Sandu”, a spus Valeriu Pașa.
Dezbaterea publică „Guvern de tranziție, anticipate sau impeachment: pro și contra, beneficii și riscuri”, este ediția a 174-a din proiectul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de către Agenția de presă IPN. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
