„Cea mai recentă dovadă a manipulării servește răspândirea neadevărurilor despre așa-zisa geopolitică a vaccinurilor din Republica Moldova...”

1. Speculațiile pandemice

Republica Moldova, așa cum o cunoaștem – subdezvoltată și dependentă de factorii externi, este plină de talente, inclusiv de tot felul de geopoliticieni. De aceea, odată cu apropierea alegerilor, aceștia lansează discursuri despre geopolitică. De obicei, acest gen de discursuri se rezumă la afirmații plictisitoare despre avantajele sau pericolele aflării Republicii Moldova în zonele de influență ale puterilor regionale sau globale. Evident, există și politicieni care au riscat să-și etaleze pretențiile de originalitate. Este binecunoscută abordarea originală a ex-coordonatorului puterii executive, Vlad Plahotniuc, care în ajunul alegerilor parlamentare precedente a propus cea de a patra cale pentru Moldova – alternativă atât pentru integrarea europeană, cât și pentru cea eurasiatică, dar și pentru unirea cu România.

Inițiativa geopolitică a lui Plahotniuc a fost preluată și reformulată creativ de către liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon: Moldova trebuie să devină o punte între Est și Vest. Această precizare este extrem de ingenioasă. Vorba e că, de obicei, punțile sunt înguste și neadaptate pentru transportarea greutăților excesive, acesta fiind avantajul lor strategic. Astfel, tancurile NATO, de exemplu, nu ar putea să folosească puntea moldovenească, în scopurile sale militare. De aici concluzia, că în calitate de punte între Est și Vest, Republica Moldova și-ar consolida statutul de neutralitate permanentă.

Recent, în actualul context pandemic, liderul PSRM a decis să extindă tematica geopolitică asupra vaccinurilor, afirmând că: „Atunci când nu se permite să intri într-o țară doar pentru că vaccinul e rusesc, asta se numește geopolitică și nu are nimic cu sănătatea oamenilor!” Concluzia care se impune după această afirmație este că distorsionarea faptelor și răspândirea neadevărurilor sunt acreditate în calitate de instrumente de manipulare în lupta geopolitică. În primul rând, Agenția Medicamentului a autorizat utilizarea vaccinului rusesc Sputnik V încă pe data de 26 februarie 2021. În al doilea rând, imunizarea cetățenilor cu vaccinul Sputnik V a început efectiv pe data de 4 mai, în baza Dispoziției Ministerului Sănătății. În al treilea rând, autorizarea utilizării vaccinului Sputnik V în Republica Moldova s-a făcut înaintea adoptării unei decizii a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care abia urmează să facă acest lucru.

Așadar, ne convingem că banalele speculați și dezinformări în scopuri politice sunt adesea ambalate în pretinse manifestări de ordin geopolitic. Totuși, trebuie să recunoaștem că imprimarea de către liderul PSRM a conotațiilor geopolitice pentru utilizarea produselor farmaceutice conține un potențial imens de contraofensivă pentru oponenții săi. De exemplu, nu ar trebui să existe impedimente pentru extrapolarea geopoliticii asupra altor bunuri de consum – automobile, electrocasnice, articole de vestimentație etc. În acest sens, se poate demonstra cu ușurință că membrii PSRM și candidații Blocului electoral al comuniștilor și socialiștilor (BECS) sunt, din punct de vedere geopolitic, orientați spre Occident și nu spre Uniunea Economică Eurasiatică (UEE). Chiar dacă membrii PSRM folosesc și bunuri de producție japoneză, sud-coreeană, taiwaneză, etc., oricum ei știu că țările respective, producătoare ale bunurilor menționate, au atins culmi industriale și tehnologice aflându-se în zona de influență geopolitică a Statelor Unite ale Americii (SUA), nicidecum a URSS sau UEE.

2. Mostre de geopolitică inductivă

Pe fundalul speculațiilor geopolitice ale liderului №2 al BECS – Igor Dodon, se profilează figura unui politician care chiar a făcut geopolitică. Evident, este vorba despre liderul №1 al BECS, Vladimir Voronin. În timpul guvernării Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și dețineii funcției de președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin făcut virajuri geopolitice halucinante. Inițial, obținând o majoritate parlamentară constituțională de 71 de mandate în baza promisiunii includerii Republicii Moldova în Uniunea Rusia–Belarus, s-a făcut remarcat de opinia publică internațională declarând că este gata să transforme Moldova într-o Cubă a Europei (vezi pag.113), pentru a nu permite tancurilor NATO să ajungă la Breansk. Dar patosul geopolitic al președintelui Voronin s-a evaporat timp de doar o lună, imediat după ce administrația separatistă de la Tiraspol i-a interzis accesul în Transnistria. A fost momentul culminant care a determinat reorientarea geopolitică a lui Voronin, confirmată prin adoptarea unor decizii și documente extrem de importante, cu impact major până în prezent:

 

• semnarea, la 13 noiembrie 2002, a Decretului privind constituirea Comisiei naționale pentru integrare europeană, care a avut drept sarcină elaborarea strategii de integrare europeană a Republicii Moldova;

• aprobarea, la 22 februarie 2005, a Planului de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană;

• reanimarea, la 22 aprilie 2005, a organizației regionale GUUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova), urmărind scopul combaterii fenomenelor care ameninţă securitatea regională;

• aprobarea, la 6 iulie 2006, a Palanului Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO;

• aderarea, la 7 mai 2009, la Parteneriatul Estic – iniţiativă de consolidare şi aprofundare a cooperării UE cu statele din dimensiunea estică (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina) a Politicii Europene de Vecinătate în vederea sprijinirii şi accelerării apropierii graduale a acestora de UE, etc.

Așadar, reorientarea geopolitică inițiată de Vladimir Voronin a fost una absolut conștientă, fiind promovată pe fundalul sancțiunilor comerciale din 2006 împotriva produselor agricole din Republica Moldova și a implicării directe a Federației Ruse în alegerile parlamentare din 2005. Actualmente, liderii BECS, deopotrivă №1 și №2, se comportă că niște renegați în domeniul geopoliticii, la fel cum s-au dovedit a fi renegați în domeniul ideologic, renunțând la valorile comuniste și socialiste, dar păstrând în titulatura formațiunilor pe care le conduc denumiri a ceea ce de mult timp nu mai sunt și nu se știe dacă au fost vreodată. Toate acestea se fac cu scopul manipulării, pentru atragerea suportului segmentelor electorale.

3. Concluzii

Odată cu apropierea alegerilor parlamentare anticipate se întețesc speculațiile de ordin geopolitic cu scopul de a exploata preferințele cetățenilor moldoveni privind integrarea regională. Vehicularea de către geopoliticienii amatori a informațiilor distorsionate și a neadevărurilor se face de o manieră deliberată pentru amplificarea gradului de polarizarea a opiniilor alegătorilor și, respectiv, majorarea scorurilor electorale.

Cea mai recentă dovadă a manipulării servește răspândirea neadevărurilor despre așa-zisa geopolitică a vaccinurilor din Republica Moldova. Pentru a combate acest gen de geopolitică, ar fi util un exercițiu ipotetic de analiză a declarațiilor de avere ale candidaților BECS la alegerile anticipate. Acest exercițiu ar stabili fără putință de tăgadă orientarea lor geopolitică, în funcția de brandurile – din Occident sau din UEE, a automobilelor pe care le dețin candidații BECS. Ar fi un exercițiu interesat și concludent, cu potențial de descurajare pe viitor a speculațiilor geopolitice.