 |
|
| Veaceslav Craciun | |
Alegeri întârziate
Deputații găgăuzi au decis data alegerilor pentru 16 mai. Aceasta depășește cu aproape o lună data expirării - 20 aprilie – a împuternicirilor actualei legislaturi a Adunării Populare a Găgăuziei (APG). Neîncadrarea în limitele timpului a avut loc din cauza că deputații au tărăgănat excesiv adoptarea bugetului pentru anul 2021, considerând-o o obligație fără de care nu-și puteau încheia mandatul. Apropo, aleșii poporului nici până în ziua de azi nu au aprobat documentul financiar principal. În viziunea lor, bugetul propus de Comitetul executiv al Găgăuziei, conține indici exagerate la venituri și este irealizabil în actualele condiții de criză.
În circumstanțele create, conform legislației, a intrat în vigoare un buget temporar cu parametrii din anul precedent. Dar problema este că bugetul precedent n-a conținut cheltuieli electorale, iar costul acestei plăceri democratice se ridică la 3,7 milioane de lei. În final, deputații au hotărât să utilizeze pentru alegeri mijloacele fondurilor de rezervă al Prezidiumului APG și al Comitetului executiv, urmând să le restituie după adoptarea bugetului.
Polemicile axate pe buget nu sunt unicele cauze ale conflictului între deputații cu dispoziții oponente și echipa bașcanului Irina Vlah. Au avut loc destule și confruntări din cauza componenței CEC a Găgăuziei, care se constituie din reprezentanții APG, Comitetului executiv și instanțelor judiciare. Competențele comisiei precedente au expirat în decembrie trecut, iar componența plenipotențiară a noii CEC a fost constituită de deputați doar la 12 februarie. Membrii comisiei și-au ales în aceeași zi președintele – pe Iana Covalenco, o angajată a administrației APG. Pentru acest post ea a concurat cu un reprezentant al cercurilor judiciare, fostul șef al Direcției juridice principale a Găgăuziei Oleg Crivoi.
De altfel, s-ar putea admite că, eventual, nu reprezentanta APG Covalenco, ci anume preferatul instanțelor de judecată ar fi putut deveni un președinte anti-bașkan al CEC. Cel puțin, șefa autonomiei Irina Vlah s-a pronunțat prompt împotriva faptului ca Crivoi să se mențină pentru al doilea termen în fruntea Direcției justiție, iar unii deputați i-au imputat funcționarului legături cu echipa lui Vladimir Plahotniuc.
Sperietoare de serviciu pentru socialiști
CEC a Găgăuziei a generat săptămâna trecută încă un prilej informațional: socialiștii au propus un proiect de lege care presupune includerea în Codul electoral al Republicii Moldova a unor articole consacrate Comisiei Electorale din regiune. În actuala redacție a Codului electoral nu este menționată CEC a Găgăuziei. Cu toate acestea, acest organ funcționează și efectuează organizarea alegerii bașkanului și deputaților în APG.
Deputatul fracțiunii PAS Oazu Nantoi a supus criticii inițiativa în cauză, numind-o antistatală și executată la comanda „agentului Rusiei Igor Dodon”. Această apreciere dură a proiectului legislativ din partea partidului proprezidențial deplasează problema golului legislativ real din domeniul identificării unor soluții în spațiul politic. Acesta este un scenariu optim pentru socialiști, care le permite să-l folosească pe Nantoi pe rol de sperietoare a alegătorilor găgăuzi și să-și mențină cu ușurință influența în regiune.
În acest sens, echipa PAS, condusă anterior de președintele Maia Sandu le acordă socialiștilor servicii unul după altul. E cazul să amintim că șeful statului n-a invitat-o pe bașkan la inaugurarea sa, iar după aceasta a lăsat-o în afara Consiliului superior de securitate. Mai devreme sau mai târziu, relațiile dintre președinte și bașkan se vor limpezi, Vlah este prima interesată de acest lucru. Dar actuala răceală între ele convine socialiștilor, care folosesc situația pentru a-și consolida promovarea imaginii de unici apărători ai intereselor regiunii. Chiar în cadrul alegerilor în Adunarea Populară, când partidele cedează, în esență, independenților care se autopropulsează, PSRM are șansa să obțină o reprezentare decentă în organul legislativ al autonomiei.
PAS va păși pe urmele PLDM?
Cât privește ambițiile PAS în Găgăuzia, viziunea echipei prezidențiale încă nu este clară. Însuși Nantoi a dat de înțeles într-un interviu pentru media regională, că această formațiune nu se ocupă activ de constituirea unor structuri de partid în regiune și nu și-a propus scopul de a sprijini pe cineva în viitoarele alegeri în APG.
Dar aceasta nu înseamnă că PAS nu are acces în politica găgăuză. S-ar putea aminti că după alegerile în APG din anul 2012 un grup de deputați aleși au anunțat despre crearea unei fracțiuni liberal-democrate, compuse din 5 persoane. PLDM-ul demonstra în regiune ratinguri foarte modeste, iar cei mai mulți membri ai fracțiunii formate nu avuseră nicio atribuție la partidul în cauză. „Secretul” se conținea în deciziile potrivite ale unor ministere ale guvernului „verde”, care au plasat proiecte de infrastructură într-o serie de circumscripții electorale.
Dacă hazardata politică moldovenească ne va aduce în apropiatele luni la aprobarea unui cabinet de miniștri proprezidențial, paralela cu anul 2012 s-ar putea confirma. Apare însă întrebarea: în ce măsură eventuală confirmare a guvernului poate coincide în timp cu alegerile în APG și n-a fost, oare, amânarea alegerilor găgăuze aproape cu o lună peste termenul-limită o încercare de a suprapune unul peste altul evenimentele în cauză?
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
