Op-Ed
	În politica moldovenească de părerea cetățenilor se ia act, dar puțin ce depinde...
Veaceslav Craciun

Care sunt problemele cele mai importante pentru locuitorii din autonomia găgăuză, ce crede populația locală despre conducătorii săi și în cine din politicienii moldoveni are mai multă încredere? Răspunsul la aceste întrebări pot fi găsite în studiul sociologic realizat de centrul de cercetări sociologice și de marketing CBS-AXA, în cooperare cu Institutul de politici publice, care au prezentat rezultatele săptămâna trecută la Comrat. Nicio surpriză la majoritatea compartimentelor – Găgăuzia, în ajunul câtorva mari campanii electorale, rămâne a fi previzibilă în ceea ce privește preferințele politice și reperele de valori.

Cum trăiesc și în cine au încredere, în Găgăuzia și în Moldova

În linii mari, societatea găgăuză abordează cu optimism situația curentă din regiune, ceea ce nu poate fi spus și despre țară. La întrebarea cum stau lucrurile în Găgăuzia, aproape 51 la sută din respondenți au spus că treburile în regiune merg bine, iar 28,7 la sută, că treburile merg prost. Doar 21,1 din respondenți cred că lucrurile în Moldova merg bine, în timp ce 59,5 afirmă contrariul. De notat, că acest indicator în Moldova este mult mai înalt. Conform Barometrului opiniei publice pentru luna mai 2018, 71 la sută din respondenți considerau că lucrurile în Moldova se dezvoltă într-o direcție greșită și doar o pătrime din cei chestionați au aprobat cursul.

Locuitorii Găgăuziei apreciază în mod diferit nu numai starea generală a lucrurilor, dar și bunăstarea populației, considerând că la acest compartiment lucrurile din regiune diferă de situația din restul țării. Răspunzând la întrebarea cum trăiește lumea în Găgăuzia, comparativ cu alte raioane ale țării, doar 39,1 la sută au spus că la fel. 21,5 la sută din găgăuzi cred că trăiesc „mai bine” sau „cu mult mai bine” decât concetățenii lor din alte raioane. Și dimpotrivă, fix 20 la sută din cei chestionați cred că oamenii din Găgăuzia trăiesc „mai rău” sau cu mult mai rău”. 

Primele trei probleme, care cer abordare primordială în Găgăuzia sunt de natură socială și economică. De crearea locurilor de muncă sunt îngrijorați 78,4 la sută din găgăuzi. 67,2 la sută din respondenți sunt preocupați de sporirea veniturilor și 52,7 la sută au numit creșterea economică a Găgăuziei drept prioritatea numărul unu. La polul opus se situează problemele de genul „asigurarea însușirii limbii române de către tineri” (0,5%), dezvoltarea cooperării cu regiuni din UE (0,5%) și asigurarea înțelegerii între oameni (1,7%).

În comparație cu datele la nivel național, încrederea găgăuzilor în diverse instituții își are particularitățile ei. În Găgăuzia, de cea mai mare încredere se bucură biserica (83,4), președintele (71,4%), bașkanul autonomiei (71,4%) și primăria (59,2%). Localnicii nu prea au încredere în Parlament (14,8%), Guvern (24,3%) și armată (30,3%). Pentru comparație, conform BOP-ului pentru luna mai, în biserică au încredere 72 la sută din cetățenii Moldovei, în președinte 37,5 la sută, primărie - 47,1 la sută. Guvernul se bucură de aproximativ aceeași încredere ca și în Găgăuzia (26%), Parlamentul, ceva mai mult (20,7%). Armata, cu mult mai mult (47,9%).

Pe cine îi văd găgăuzii în Parlament

Prima campanie electorală va avea loc pe 24 februarie, împreună cu întreaga țară. Dintre toți liderii politici care vor cere sprijinul electoratului găgăuz, localnicii îl preferă pe Igor Dodon (80%). El este urmat, la mare distanță, de Renato Usatîi (20%) și Vladimir Voronin (13,6%). Concomitent, ultimii doi au un anti-rating mare, care întrece nivelul încrederii. Astfel, în Usatîi nu au încredere la 60,7, iar în Voronin 69,2 la sută de alegătorii găgăuzi. Considerați drept favoriții viitoarelor alegeri, Andrei Năstase și Maia Sandu, deocamdată nu au o bază electorală în Găgăuzia, în ei au încredere 1,8 și, respectiv, a 1,6 la sută a găgăuzilor.

Astfel, și pozițiile partidelor politice arată corespunzător. În Partidul socialiștilor au încredere 66,3 la sută din locuitorii autonomiei, în Partidul Nostru, 19,1 la sută, în PCRM, 15 la sută. Fiecare din partidele „Acțiune și solidaritate” și „Demnitate și adevăr” întrunesc puțin mai mult de 2 la sută din încredere. În Partidul Democrat, de guvernământ, au încredere 5,8 la sută, iar liderul ei, Vladimir Plahotniuc, întrunește încrederea a 4,7 la sută a localnicilor. Având în vedere că nici adepții lui Usatîi, nici adepții comuniștilor nu dispun în zonă de structuri puternice de partid, în prezent, cu patru luni înainte de alegeri, socialiștii sunt la ei acasă în Găgăuzia. Doar democrații, cu resursele lor administrative și nu numai, ar putea să concureze cu ei.

Politica găgăuză: situația curentă și problema stagnării

După ce în februarie se va constitui o nouă componență a Parlamentului, locuitorii Găgăuziei vor intra în atmosfera altor alegeri, mai importante pentru regiune – de alegere a bașkanului. Adunarea Populară a Găgăuziei a decis că alegerea conducătorului autonomiei va avea loc pe 19 mai. Timpul va arăta cum vor vota găgăuzii peste 7 luni, dar dacă alegerile ar avea loc în prima duminică, actualul bașkan Irina Vlah ar fi favoritul incontestabil, susținută de 53,3 la sută de alegători. Ea este urmată, la distanță, de principalul ei oponent Nicolai Dudoglo (3,3%), primarul Comratului Serghei Anastasov (2,5%), ex-bașkanul Mihail Formuzal (1,8%).

În ultimul timp se atestă o contrapunere a bașkanului cu Adunarea Populară; televiziunea publică, ghidată de un Consiliu al audiovizualului dominat de persoane afiliate lui Nicolai Dudoglo; resursele administrative ale filialelor majorității întreprinderilor de stat (poșta, Moldtelecom, Gagauz-gaz) vor lucra împotriva bașkanului; după patru ani de administrare, Vlah a acumulat un anumit „bagaj negativ”. Astfel, campania Irinei Vlah ar putea fi ceva mai complicată decât sugerează cifrele sondajului. Pe de altă parte, o serie de programe sociale populare, aplicate în autonomie, o politică informațională activă și eventualul succes în alegeri a aliaților din PSRM ar putea constitui factorii participării cu succes în campania de alegere a bașkanului.

După cum a arătat sondajul CBS-AXA, un alt element caracteristic politicii găgăuze este menținerea componenței de bază a liderilor de top deja de o vreme îndelungată. Făcând abstracție de Anastasov, care a venit în administrația publică în 2015 din sfera businessului, restul elitei politice din autonomie nu s-a schimbat de vreo zece ani. Probabil, din considerente strict demografice: persoanele tinere și de vârstă matură, din care se constituie, de obicei, o nouă pleiadă politică, în prezent reprezintă cea mai puțin numeroasă categorie. Stagnarea în cauză dăunează atât concurenței între lideri, cât și potențialului administrativ de care dispun ei.

„Măsurarea sociologică” reflectată în sondaj a avut loc la sfârșitul lui septembrie. Cifrele publicate vor prinde bine, eventual pentru expertiza internă a liderilor politici și analiștilor afiliați, deoarece actuala lor valoare, din punct de vedere al interesului public, este relativă. Până la evenimentele electorale de bază mai e timp și indicatorii vor varia. În afară de aceasta, „binefacerile” electorale populare în Moldova, rezultatele ultimelor alegeri locale la Chișinău și „surpriza” CEC cu două zile înainte de alegerile parlamentare din 2014, ne amintesc că în politica moldovenească de părerea cetățenilor se ia act, dar puțin ce depinde.
 

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.