 |
|
| Veaceslav Craciun | |
Au examinat ,,într-o singură poartă”
Săptămâna trecută Comisia permanentă pentru probleme juridice a Adunării Populare a Găgăuziei a desfășurat audieri publice asupra procesului de judecată iniția de de Cancelaria de Stat a Guvernului RM în vederea privării deputaților găgăuzi de dreptul la imunitate. Cauza, care este examinată de instanța de judecată din Comrat, continuă deja de mai mult de un an de zile. Esența revendicărilor organului de control administrativ constă în anularea articolelor Codicelui Găgăuziei și ale Regulamentului APG, care atribuie legislatorilor autonomiei imunitate juridică. Cancelaria de Stat face trimitere la articolele 70 și 81 ale Constituției RM, conform cărora imunitatea în Moldova se atribuie numai deputaților în Parlament și Președintelui, dar nu și deputaților Adunării Populare a Găgăuziei.
Reprezentanții autorităților centrale nu au participat la audierile publice. Nu a participat nici reprezentantul Procuraturii Găgăuziei, care a fost inclusă în procesul judiciar ca parte terță. Din cauza aceasta, argumentele autorităților centrale pe parcursul audierilor au fost date citirii de către președintele Comisiei juridice a APG, deputatul Petru Ceavdari. După sonorizarea esenței cererii de acțiune în judecată, a început ,,jocul într-o singură poartă”. Deputații APG învinuiau pe rând Chișinăul de tentative de a priva Găgăuzia de împuterniciri.
,,Orice argumente am aduce noi, judecata, oricum, va adopta o decizie politică. Terbuie să apelăm la Președinte, la Guvern și la Parlament ca să revoce această acțiune. În caz contrar, relațiile noastre se vor agrava”, a declarat deputatul Serghei Cimpoeș.
Deputatul Ivan Burgudji a pus la îndoială însuși dreptul judecății de a examina o astfel de acțiune. ,,Judecătoriile de jurisdicție generală nu pot anula legile APG. Legile noastre posedă prin definiție putere legislativă. Ele pot fi verificate doar dacă corespund Constituției RM. Dar acestea nu mai sunt deja împuternicirile judecății de jurisdicție generală”, a declarat Burgudji, amintind că, un an în urmă, APG a adoptat chiar o hotărâre corespunzătoare.
Fosul șef al Serviciuluii de Informație și Securitate pentru Găgăuzia, iar la ora actuală deputat al APG, Mihail Jelezoglo, a considerat incorect de a da întreaga vină asupra Chișinăului. ,,Problema care a apărut este rezultatul inconsecvenței noastre. În anul 2016, Cancelaria de Stat a înaintat 9 acțiuni cu privire la ilegalitatea hotărârilor noastre, dar noi nu am reacționat în mod adecvat”, a menționat deputatul. Jelezoglo s-a pronunțat pentru un dialog ,,echilibrat și plin de conținut” cu Chișinăul și a menționat că Găgăuzia, în căutarea unui sprijin, ar putea să apeleze la structurile internaționale, precum și la ambasadele Turciei și Rusiei.
Un bilanț al dezbaterilor l-a constituit, pe lângă decizia de a se adresa organelor centrale ale puterii, ideea de a desfășura la Comrat o conferință internațională consacrată problemelor împuternicirilor teritoriilor autonome, inclusiv în ceea ce privește imunitatea judiciară a legislatorilor locali. În afară de aceasta, deputații au promis să abordeze problema aceasta la ședința Grupului comun de lucru al reprezentanților APG și al Parlamentului RM.
Legile naționale vs cele regionale
Acțiunea Cancelariei de Stat este doar unul dintre exemplele problemei existente a armonizării legislației naționale și a celei regionale. Contradicții privind dreptul la imunitate pot fi identificate și în în ceea ce privește candidații în deputații.
Codul electoral al RM descrie drepturile garantate ale concurenților electorali, înclusiv protecția lor contra concedierii, urmăririi penale, reținerii și a altor sancțiuni administrative. Dar imunitatea aceasta nu se răspândește asupra deputaților APG. Pe de altă parte, cu vreo doi ani în urmă APG a adoptat propriul Cod electoral al Găgăuziei, în care sunt înscrise aceleași drepturi pentru candidații în Adunarea Populară.
Contradicția respectivă s-a manifestat în practică atunci când, în preajma alegerilor în Adunarea Populară a găgăuziei, a fost был reținut candidatul în deputați din partea satului Dezghingea Nicolai Raia. Reținerea a avut loc la Comrat, dar conform cererii procuraturii din Edineț, care îi imputa lui Raia eschivarea de la plata impozitelor. Nu este obligator că procurorii de la Edineț cunoșteau în amănunte legislația autonomiei, dar, după ce mijloacele de informare în masă din Găgăuzia au făcut caz din situația creată, candidatul în deputați a fost eliberat.
O anumită lacună poate fi sesizată și în Legea RM cu privire la actele normative, care descrie în mod detaliat procesul de elaborare a legilor, atribuțiile subiecților și ierarhia legilor în Republica Moldova. Cu toate că și Adunarea Populară adoptă legi la nivelul autonomiei, iar Bașcanul și Comitetul Executiv ai autonomiei posedă, de asemenea, împuterniciri de elaborare a legilor la nivel regional, circumstanțele respective nu au fost reflectate suficient în legea națională. Însăși noțiunea de ,,lege locală”, avându-și reflectarea în activitatea APG, nu beneficiază pânâ acum de o definiție la nivelul legislației moldovenești.
Ar fi indicat să se completeze lista aceasta cu încă un punct din Constituție. În conformitate cu Legea supremă a RM, unica putere legislativă în stat este Parlamentul. Nu este clar, cum se înscrie în această normă existența APG, care execută aceeași funcție în Găgăuzia.
Grupul de lucru: fără optimism și alternativă
În plan teoretic, legislația Moldovei și a Găgăuziei constituie același câmp juridic. Dar, după cum demonstrează practica, ele se dezvoltă în paralel una față de cealaltă. În scopul soluționării acestor contradicții, acivează un Grup de lucru, din care fac parte deputați ai APG și ai Parlamentului RM. Structura aceasta există de mai bine de doi ani, dar rezultate palpabile nu a obținut. Bilanțul activității acestuia la ora actuală îl constituie elaborarea a trei proiecte de lege, dintre care niciunul încă nu a intrat în vigoare. Două proiecte au fost adoptate în lectură finală înainte ca Parlamentul să plece în vacanță, dar nu au fost promulgate de Președinte. Șeful statului a fost îndemnat să folosească această posibilitate de însăși Adunarea Popular, ntfiind de acord cu modificările iontroduse în testul inițial al proiectului de lege. Cel de-al treilea proiect de lege a fost adoptat doar în prima lectură și în privința lui există aceleași controverse.
Este evident că agenda Grupului de lucru va fi completată în timpul apropiat cu chestiunea privind imunitatea deputaților APG. Ținând seama de experiența activității precedente, nu este de așteptat ca soluționarea noilor probleme să fie operativă. Orice temă, pe care o examinează membrii Grupului de lucru, abordează un ghem întreg de contradicții și interese. Dorința de a proteja împuternicirile autonomiei nu trebuie să depășească cadrul intereselor naționale, iar dorința firească a deputaților de a promova interesele lor politice și de partid nu trebuie să stopeze această activitate.
În orice caz, o altă platformă de dialog la ora actuală nu există. Orice alternativă pentru Grupul de lucru la ziua de azi presupune o escaladare a tensiunii politice. De aceea este în interesul părților de a intensifica activitatea acestei structuri. Cu atât mai mult cu cât pertenerii internaționali ai Moldovei urmăresc cu atenție activitatea acesteia și sunt disponibili să ofere sprijin.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
