Fluctuația cursului valutar din această perioadă servește drept sursă de îngrijorare pentru foarte multă lume. Anul aceste ea se suprapune și pe îngrijorările de ordin sanitar, social, economic, politic, mai pronunțate decât în alte perioade. De ce se întâmplă acest fenomen, precum și ce trebuie de cunoscut și de făcut pentru a avea parte de cât mai puțină îngrijorare, au discutat experții, participanți la dezbaterea publică „Fluctuația cursului valutar, de ce depinde și ce trebuie să cunoaștem despre ea?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că problemele de ordin financiar sunt soluționate de Banca Națională a Moldovei și obiectivul fundamental al BNM este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. „Dacă avem în vedere acest obiectiv al BNM, înțelegem cum operează atunci când stabilește cursul valutar. Cursul valutar se stabilește pornind de la cererea și oferta pe piață. Întâi de toate definiția – cursul valutar sau de schimb reprezintă prețul unei unități monetare a unei țări exprimate în unități monetare ale altei țări”, menționează expertul. Potrivit lui, sunt câteva tipuri de cursuri cu care operează BNM. Este vorba despre cursul de referință, care se stabilește zilnic, precum și cursul de piață, care se formează la nivel interbancar.
Expertul a precizat că există un șir vast de factori care influențează cursul valutar. Este vorba despre factori economici interni, care țin de volumul producției, productivitatea muncii, calitatea bunurilor, puterea de cumpărare etc. Și aceștia sunt factori cu o mare inerție, însă adesea există fluctuații bruște. De asemenea, există factori financiari-monetari, rata de dobândă de pe piață, deficitul bugetar etc. Igor Boțan a menționat că nu lipsesc și factorii politici, cum ar fi stabilitatea politică și legislativă din țară, proiecte naționale pe termen lung etc. De asemenea, o influență au și factorii politici externi – alianțe, conflicte militare, zone de liber schimb, parteneriate comerciale, dar și acțiuni speculative etc.
Veaceslav Ioniță, expert economic „IDIS Viitorul”, susține că atunci când vine vorba despre cursul valutar, cetățenii, de regulă, acordă atenție la euro și dolar. Aceasta, deși Republica Moldova are relații economice și cu alte state care ne influențează. „Săptămâna aceasta au fost câteva recorduri – pentru a doua oară în 2020, leul moldovenesc s-a depreciat față de zece cele mai importante valute din coșul valutar. Tot săptămâna aceasta, leul după trei ani de zile a trecut iarăși pragul de 21 de lei pentru euro”. Expertul menționează că se atestă două tendințe diametral opuse – euro, care s-a întărit puternic și valutele regionale, care s-au depreciat puternic față de dolar.
„Întrebarea era ce face leul moldovenesc? Se duce după euro, se întărește față de dolar, așa cum se întâmplă cu leul românesc sau, din contra, se depreciază ca valutele regionale și avem o inflație? La noi s-a mers undeva ceva mai aproape de dolar. În prezent, leul moldovenesc este aproape la același nivel cu dolarul, față de începutul anului. Însă, noi avem două luni și jumătate, de când leul nostru se depreciază continuu în raport cu euro. Acum senzația de disconfort pentru multă lume este legată de un indicator, pe care l-am numit „șocul valutar”. Ce am în vedere? Cetățeanul nostru este nemulțumit și stresat, indiferent de ce se întâmplă. Dacă leul se apreciază mult, omul nostru este îngrijorat – ce-i asta? Dacă leul se depreciază mult, omul iar este îngrijorat – ce-i asta? Omului nu-i place instabilitatea”, explică Veaceslav Ioniță. Potrivit lui, în ultimele două luni și jumătate, leul se depreciază – în relația cu dolarul este aproape la același nivel, în relația cu euro s-a s-a depreciat, pentru că euro s-a întărit puternic pe plan internațional, iar în relația cu valutele regionale, leul este mult mai puternic.
Expert economic Transparency International Moldova, ex-ministrul finanțelor Veaceslav Negruța, susține că, atunci când vine vorba despre piața valutară, în primul rând, trebuie menționat că obiectivul principal al BNM este stabilitatea prețurilor și el diferă din 2007 încoace, față de triada de obiective pe care le-a avut Banca Națională până la modificarea legislației în 2007. De atunci, BNM are grijă de stabilitatea prețurilor, nu și de cursul de schimbe și de rată. Aceasta, deși BNM este unica instituție, care are dreptul, conform legii și atribuțiilor sale, să intervină pe piața valutară, atunci când fluctuațiile iau proporții mai mari decât cele normale. În opinia sa, acesta este un aspect important în contextul în care Banca Națională acum are mai mult o funcție de observare și intervine doar în anumite situații.
De exemplu, în luna noiembrie a anului 2020, BNM a cumpărat valută străină, iar această intervenție a fost netă de 144 de milioane de dolari, fiind procurate și euro și dolar. Respectiv, a fost pusă în circuit o anumită cantitate de lei, care vine să oprească acea tendință de deflație. Or, potrivit guvernatorului, la sfârșit de an inflația ar putea să fie 0% și nu cea țintită de BNM de 5%. Veaceslav Negruța consideră că BNM are acum problema luptei cu deflația, acesta fiind obiectivul BNM de bază.
În altă ordine de idei, expertul a declarat că cererea și oferta față de dolar sau de euro depind de câțiva factori. Și aici este vorba despre remitențele de peste hotare, exporturile peste hotare, în schimbul căror intră valută în țară, dar și despre creditele externe, atât pe filiera sectorului public, cât și privat.
Dezbaterea publică „Fluctuația cursului valutar, de ce depinde și ce trebuie să cunoaștem despre ea?”, este ediția a 162-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
