„...Premierul Maia Sandu a fost „împușcată”, ca din mitralieră, cu 13 întrebări bine țintite, în timp de șase minute. Maia Sandu a rezistat, dar nu fără probleme și nu fără pierderi de imagine. Se cer o serie de constatări și întrebări...”
---
În marja evenimentului de decernare a Premiilor Naționale, care a avut loc acum două zile, am avut parte de un fenomen mediatic, și nu doar mediatic, care necesită o atenție specială. Premierul Maia Sandu a fost invitată în holul Palatului Republicii pentru declarații de presă, cum se face de obicei. Doar că ceea ce s-a produs ulterior a ieșit din standardele obișnuitului. Din înregistrările on-line putem deduce că la acea conferință de presă improvizată au participat reprezentanții a nu mai puțin de șapte organe de presă, după numărul de microfoane care apar în imagine. Au urmat 13 întrebări fulger, expuse, timp de 6 minute, de către o singură reporteră, reprezentantă a Publika TV, probabil, și a întregului media-holding care se spune că este apropiat fostului partid de guvernământ, Partidul Democrat din Moldova. Cele 13 întrebări au fost grupate strict în trei categorii, toate nefavorabile imaginii premierului și Blocului ACUM, inclusiv după cum au fost formulate și după contextul temelor abordate: 7 despre vizita recentă a ministrului rus al apărării, 4 despre eventuala vizită la Moscova a Maiei Sandu, 1 despre „sala goală” în care au fost înmânate cele mai importante premii ale țării. Din înregistrarea disponibilă nu se înțelege foarte clar despre ce a fost prima întrebare, dar este clar că a fost adresată de aceeași reporteră.
Reportera de la Publika TV a lăsat impresie profesională bună, în sensul în care a știut ce vrea, a venit cu temele de acasă făcute, indiferent, dacă și-a făcut conspectul personal sau a fost „ajutată” de cineva, eventual, din afara redacției, a fost coerentă, a fost insistentă, reluând întrebările, când a simțit că nu și-a atins scopul din prima. Totodată, și-a ales din timp și o poziție strategică, astfel ca obiectivele tuturor camerelor să fie concentrate asupra ei și a Maiei Sandu, în mod special..
Maia Sandu a rezistat „stoic” întrebărilor-atacuri, dar a putut dirija situația doar o singură dată, la început, când și-a putut permite să vorbească despre evenimentul propriu-zis, pentru care s-au cheltuit atâtea resurse de tot felul și de la care Guvernul a așteptat, în mod firesc, anumite dividende mediatice, dacă nu și sociale importante. După toate, Maia Sandu a simțit imediat că este încolțită, a depus tot efortul să nu lase impresie proastă, într-un moment, a solicitat „ajutorul” de la ceilalți jurnaliști prezenți, îndemnându-i să pună întrebări la tema evenimentului. Dar în zadar...
S-a creat impresia că premierul Maia Sandu a fost „împușcată”, ca din mitralieră, cu 13 întrebări bine țintite, în timp de șase minute: câte mai mult de 2 întrebări pe minut. Maia Sandu a rezistat, dar nu fără probleme și nu fără pierderi de imagine. Probabil, tabloul descris necesită anumite constatări și clarificări...
De exemplu, putem constata, că PDM continuă și după ce a plecat de la guvernare să aibă o politică media activă sau chiar „agresivă”, după cum a recunoscut anterior ex-premierul Pavel Filip, președintele interimar al formațiunii. PDM continuă să mizeze mult pe propriile organe de presă, pe cele apropiate și pe cele afiliate, iar aceasta înseamnă că formațiunea continuă să investească mult în presă, inclusiv financiar. În caz contrar, „media-holdingul”, nucleul și structurile care îl înconjoară neoficial, s-ar fi destrămat ca un castel din cărți de jucat și asta specialiștii în domeniu ar fi simțit neapărat. Aflat în opoziție, PDM a pierdut posibilitatea să atace și să restricționeze obraznic, „agresiv” activitatea presei „neprietene”, dar această „pierdere” i se poate întoarce în avantaj, pentru că simpatiile publicului și a consumatorilor de media, de regulă, sunt mai mult de partea opozițiilor decât a guvernărilor.
Întrebarea este dacă actuala guvernare, în special blocul ACUM, înțelege cu cine se află în luptă pentru „inimile, sufletele, mințile și voturile cetățenilor”, pentru „dezoligarhizarea și decapturarea statului”, dacă are o politică mediatică pe potrivă și un staff care să nu fi admis crearea unei situații descrise mai sus, sau, cel puțin, să nu permită repetarea acesteia pe viitor, cu implicarea premierului, dar și a altor reprezentanți importanți ai Guvernului?
Poate ar fi vreo întrebare și pentru colegii jurnaliști, martori la acel act, planificat să se transforme în biblica „ucidere a pruncilor”... Dar poate că e mai bine să și-o pună fiecare dintre colegii de breaslă?...
Valeriu Vasilică, IPN
Valeriu Vasilică
Vezi și:
- Participarea transnistrenilor în alegeri: între beneficiu și pericol. Analiză de Valeriu Vasilică
- Cârdășia Moscovei și a Tiraspolului va continua „până la sfârșit”. Analiză de Valeriu Vasilică
- Valentin Constantinov: Pe dictatori îi interesează doar puterea personală. Interviu IPN
- Yoshihiro Katayama: Programele japoneze de asistență s-au extins în toate domeniile vieții societății moldovenești. Interviu IPN
- Beneficiile și riscurile reluării exporturilor de fructe în Rusia. Analiză de Valeriu Vasilică
- Opriți războiul!… și filmele despre război. Consemnări de Valeriu Vasilică
- Benedetto Della Vedova: Pornim de la relațiile excelente pentru a crea spații noi pentru apropiere
- După Rusia, și o parte din Moldova bate în SUA sau Patria se vinde doar ieftin! Analiză de Valeriu Vasilică
- Hârtia de turnesol a dosarului deputaților transfugi. Analiză de Valeriu Vasilică
- Asociația, venită de pe Lună, a Judecătorilor din Republica Moldova. Analiză de Valeriu Vasilică
- Virusul sau Cel de-al Doilea Om este ucigaș? Analiză de Valeriu Vasilică
- Valeria Biagiotti: Vă invit să deveniți agenţii schimbării, fiecare să înceapă de la sine
- Natalia Gavrilița: E crucial să construim țara cu o majoritate stabilă, integră și bine intenționată. Interviu IPN
- Ruth Huber: Noua Strategie de cooperare internațională a Elveției confirmă că Moldova rămâne o țară prioritară. Interviu IPN
- „Guvernarea”- Opoziția, scor 1:1. Prelungiri sau lovituri de departajare? Analiza IPN
- Mihai Murguleț: Reformarea justiției depinde de voința politică. Interviu IPN
- Desiree Jongsma: Examinăm și implicațiile mai larg COVID-19 pentru copii și femei. Interviu IPN
- Mihail Cotorobai: „Coronavirusul nu poate să anuleze drepturile omului”. Interviu IPN
- Peter Michalko: „Cuvântul-cheie în noile politici ale UE este „împreună”. Interviu IPN
- Premierului Ion Chicu îi cedează nervii?
- Fisura salvatoare a PDM. Analiză IPN
- Daniel Ioniță: Acolo unde sunt mai mulți români, există și o mică Românie... Interviu IPN
- Ion Manole: Vom insista ca dialogul politic să conțină garanții reale pentru respectarea drepturilor omului în Transnistria
- Valeria Biagiotti: Există lucruri care fac relațiile moldo-italiene mai speciale... Interviu IPN
- Inițiativa sau Moțiunea? Motivele și efectele lor. Analiză IPN
- PSRM-ACUM: Condamnați la colaborare și la distrugere... Analiză IPN
- Angela Ganninger: Și nu este adevărat că înainte lucrurile au stat mai bine... Interviu IPN
- Nicu Popescu: Cu partenerii de dezvoltare avem un „târg” decalat în timp. Interviu IPN
- Ce au spus si ce au vrut să spună deputații în ultima sesiune? Analiză IPN
- De ce a plecat Vlad Plahotniuc? Va reveni? Analiză IPN
- De cine se teme Ilan Șor? Analiză IPN
- Bartlomiej Zdaniuk: Ceea ce ne leagă vine din dorința comună de a fi liberi. Interviu IPN
- Coaliția de guvernare: comunicare deficitară, fumigene și opacitate. Analiză IPN
- Nu se va ajunge la anticipate, deși este una din soluții, sugerate de electorat. Analiză IPN
- Kalman Mizsei: Linia de demarcare între putere și opoziție se trage pe interpretarea calității democrației
- Zdeněk Krejčí : Oamenii din țările mici nu-și pot permite luxul să se certe între ei în chestiuni de bază. Interviu IPN
- O fază mai bună a relațiilor moldo-ruse: mit, realitate sau deja-vu? Analiză IPN
- Vadim Bacinschi: „Suntem o seminție bântuită de atâtea controverse, himere și erori...”. Interviu IPN
- Repoziționarea PDM – corectă, forțată și nesinceră. Analiză IPN
- Integrarea europeană și consensul în Constituție, analiză IPN
- Daniel Ioniță: Susținerea Republicii Moldova este un obiectiv împărtășit la nivelul întregii societăți românești. Interviu IPN
- Moldova, țară căreia nu i se întinde mâna? Analiză IPN
- Reforma nu are susținere, Revoluția se amână. Analiză IPN
- Apoi a venit pădurarul și i-a alungat pe toți sau De ce nu a mers? Analiză IPN
- Opoziția a mușcat nada. Cine a pus-o? Cine se va prinde? Analiză IPN
- Sabine Krause: Un manual ce-i ajută pe germani să înțeleagă mai bine Moldova, pe care o îndrăgește oricine vine aici. Interviu IPN
- Valeria Biagiotti: Moldovenii sunt bine integrați și apreciați de populația italiană. Interviu IPN
- Andrian Candu, recidivă simptomatică? Analiză IPN
- Bartlomiej Zdaniuk: Visul meu este să creăm o legătură puternică între oamenii de aici și din Polonia. Interviu IPN
- De la Unire a lipsit „producătorul”, dar a fost prezent „produsul” său. Notițe subiective
- Guvernarea se repetă și opoziția întârzie. Analiză IPN
- „Curățare de grajduri” și de speranțe la Chișinău. Analiză IPN
- Peter Michalko: În 2017 au apărut elemente noi în relația UE-RM. Interviu IPN
- Parlamentarele 2018, balaur cu trei capete condamnate să se înghită reciproc. Analiză IPN
- Ce au în comun șoferii, politicienii și butoanele pentru arme de distrugere în masă? Analiză IPN
- Pentru ce a putut merge Plahotniuc la Erdogan? Analiză IPN
- Sistemul mixt: Înger sau Demon pogorât peste Moldova? Analiză IPN
- Planurile B ale schimbării sistemului electoral. Analiză IPN
- Merab Antadze: Calea europeană de dezvoltare este cea mai corectă pentru Moldova și Georgia, interviu IPN
- Deficit de comunicare şi de consens în „uninominalul-mixt”. Analiză IPN
- Ce vor moldovenii şi ce le poate oferi puterea? Analiză IPN, episodul 2
- Ce vor moldovenii şi ce le poate oferi puterea? Analiză IPN
- Actele de vandalism: o ecuaţie cu toate datele necunoscute, analiză IPN. Reluare din 15 aprilie 2009
- Principala problema a iniţiativei uninominale este iniţiatorul. Analiză IPN
- Deteriorare previzibilă şi inevitabilă a relaţiilor moldo-ruse? Analiză IPN
- Sensul politic şi sensul uman al împăcării. Analiză IPN
- De ce a fost imposibilă o dezbatere publică necesară? Analiză IPN
- Alexandru Tănase: Există deosebiri esenţiale între hotărârile CCM şi atitudinile politice, interviu IPN
- „FACEM!” Interviu IPN cu Valeriu Turea, şeful BRD
- Independenţa 2015: Anul Declinului, primul şi ultimul
- Independenţa 2015: Anul Declinului, primul şi ultimul
- Secretarii generali ai… Republicii Moldova sau Dedublarea programată
- Ultima alianţă pro-europeană a Moldovei
- Coaliţia pro-europeană între interesele naţionale şi cele de partid
- Marian Lupu: PDM a devenit asociat în Partidul Socialist European. Vom folosi noul statut în interesul ţării
- Însemnele naţionale ale alegerilor locale
- De ce vin liderii europeni în Moldova?
- Raportul Kroll: întârziere fatală
- Securitatea informaţională: între stângăcie politică şi interes special
- Două în unu, cu impact european
- Edgars Rinkevics: Asocierea nu este ultima etapă în relaţiile UE-Moldova, interviu IPN
- Dosarul transnistrean: Al treilea deja-vu în circumstanţe mai bune ca înainte
- Agenţiile de presă din Moldova: între adaptare continuă şi dispariţie
- Şah pentru guvernarea pro-europeană: motive, pericole, soluţii
- Iurie Leancă – simbol şi prim-ministru?
