Exporturile de grâu din recolta anului 2005, efectuate prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri a Moldovei (BUM), au depăşit de 14 ori exporturile anului precedent.
Preşedintele BUM, Ludmila Moraru, a declarat pentru Info-Prim Neo că până în prima decadă a lunii iulie curent, prin intermediul Bursei s-au exportat cca 150 mii tone de grâu, inclusiv peste 33,6 mii tone de grâu alimentar. Spre comparaţie, din recolta de grâu a anului 2004 prin intermediul BUM au fost exportate cca 9,3 mii tone. Exportul redus de grâu alimentar se explică prin faptul că, din roada anului trecut de peste 1 milion de tone, doar 40% a fost grâu alimentar, restul fiind furajer.
Majorarea exporturilor nu înseamnă, însă, intensificarea activităţii de export prin intermediul BUM, ci rezultă din situaţia creată până la 2004. Anul 2003 a fost unul neroditor, cu cea mai mică roadă din ultimii ani, de doar 118 mii tone, fapt ce a generat un potenţial de export redus al anului 2004. Exporturile au fost, practic, imposibile, deoarece a fost nevoie de suplinit esenţial rezervele atât ale producătorilor – pentru depozitarea seminţelor, cât şi ale statului - pentru asigurarea securităţii alimentare.
Preşedintele BUM consideră însă că roada anului curent ar putea fi mai mică faţă de anul trecut, deoarece au fost însămânţate suprafeţe relativ mici, din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile. „Toamna a fost secetă, din care cauză o bună parte din seminţe nu au încolţit, iar iarna a fost geroasă”, a spus Moraru, menţionând că în total, în R. Moldova au fost însămânţate în jur de 250 mii ha cu grâu, faţă de 400 mii de ha în 2005.
Potrivit expertului, condiţii climaterice nefavorabile au fost caracteristice întregii regiuni a Mării Negre, din care cauză prognozele atestă că în întreaga regiune, recolta va fi relativ mică, fapt ce ar putea condiţiona creşterea preţurilor la grâu, în special la cel alimentar. În RM, nivelul preţurilor va depinde în special de cel al recoltei şi doar în cazul în care aceasta va fi bună, nu va exista o dezbalanţă între cerere şi ofertă şi preţurile nu vor creşte prea mult.
Spectrul de export al grâul moldovenesc este foarte divers, susţine sursa citată, menţionând că sunt practicate destinaţii de la Libia şi Emiratele Arabe până la România şi Belarus. Destinaţia finală din contracte nu poate fi urmărită întotdeauna şi din cauza faptului că producătorii moldoveni pot asigura transportarea grâului până în porturi, unde acesta este depozitat până la crearea unor suficiente stocuri pentru transporturile maritime.
În prezent, grâul exportat din Moldova până în porturile maritime din Ucraina şi România se vinde cu cca 104 USD tona, în medie atât pentru grâul furajer, cât şi pentru cel alimentar. Potrivit datelor BUMM, în ţările din regiune, grâul este mai scump, din cauza cheltuielilor mai mari de transportare, şi, deci, se vinde cu un preţ mediu de 109 USD tona.
Referitor la doleanţele producătorilor de liberalizare a exporturilor la grâu, Ludmila Moraru a spus că realizarea exporturilor prin intermediul BUM contribuie la îndeplinirea prevederilor legislaţiei în vigoare, în special ale Codului fiscal, care prevede că afacerea trebuie să aibă loc în condiţiile economiei de piaţă, la preţ de piaţă. Deoarece Legea concurenţei menţionează că trebuie să aibă acces la marfă toţi cei interesaţi, aceasta se obţine anume prin expunerea mărfii la Bursă şi în acest caz poate fi obţinut şi un preţ mai bun.
Expertul susţine că liberalizarea pieţei exporturilor de grâu nu înseamnă şi posibilitatea evaziunilor fiscale. „Obligaţiunile faţă de fisc vor rămâne, iar cei ce vor dori să mintă statul o vor face pe risc propriu”, a conchis sursa citată.
De notat că Uniunea Asociaţiilor producătorilor agricoli „Uniagroprotect” intenţionează să ceară Guvernului stabilirea unui preţ de achiziţie a grâului pentru rezerva de stat la cota de 2-2,1 lei, ceea ce este cu cel puţin 0,5 lei mai mult faţă de anul trecut.
Vicepreşedintele „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari, a declarat anterior pentru Info-Prim Neo că acest preţ a fost evaluat în urma analizei tendinţelor de creştere a preţului la grâul alimentar atât pe pieţele regionale, cât şi pe cele mondiale.
Tendinţa de majorare a preţului este determinată, în special, de situaţia din Ucraina şi România, unde se aşteaptă o criză de pâine, în urma masivelor îngheţuri de iarna trecută ale suprafeţelor cu grâu de toamnă. Analiştii prognozează, de altfel, o tendinţă de creştere a preţului la grâu în special în următoarele luni, deşi tradiţional la începutul perioadei de recoltare, acesta descreşte.
Potrivit „Uniagroprotect”, în Ucraina, preţul curent la grâu se conturează în jurul cifrei de 125-130 dolari pentru o tonă, pe când în luna mai era de 116 USD. În România, preţul de achiziţie este de 120 dolari. În prezent, preţul mediu de piaţă la grâul alimentar este de 1,5 lei pentru un kilogram.
În R. Moldova, recoltarea curentă a grâului a început, din cauza condiţiilor climaterice, după 15 iulie, cu o întârziere de 10-12 zile faţă de anii trecuţi. Pe teritoriul republicii activează 31 de întreprinderi de colectare a cerealelor, cu o capacitate de depozitare de 1,116 mil. tone. Pentru anul curent, în rezerva de stat se preconizează să fie achiziţionate 30 mii tone de grâu alimentar, iar preţul estimativ la achiziţionarea acestuia va fi calculat de un grup de lucru din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Suprafaţa terenurilor semănate cu grâu în R. Moldova constituie circa 250 mii ha, iar experţi prognozează o recoltă medie de trei tone la hectar.
