Tendinţa exporturilor de vinuri moldoveneşti pe pieţele externe în anul 2006 a fost una destul de optimistă, dacă e să facem abstracţie de situaţia cu Rusia, a declarat pentru Info-prim Neo şeful Direcţiei analiză, prognoză şi promovare din cadrul Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”, Iurie Mudrea. Potrivit lui, atunci când va fi decisă reluarea exporturilor spre această ţară, R. Moldova are şanse destul de bune ca în anul 2007 să se apropie de cifra exporturilor anterioare anuale, de peste 300 mil. USD, care în ultimii cinci ani, de până la embargo, a fost în permanentă creştere. În anul 2006, vinurile moldoveneşti au fost exportate în 44 de ţări, în care, cu excepţia Rusiei, volumul total de export a crescut de circa 3,5 ori. Unele companii din domeniu, spune Mudrea, s-au reorientat foarte serios pe alte pieţe. În special, el a menţionat compania "Chateau Vartely" care, deşi este o companie relativ tânără, e prezentă în foarte multe ţări, inclusiv China. De asemenea, în context au fost menţionate „Vinăria-Purcari”, „Asconi”, „Vitis-Hânceşti”, „Vinăria-Bostavan”, „Cricova”, "Acorex Wine Holding", „Aroma”, „Bălţi” etc. Totuşi, spune Mudrea, Rusia a fost piaţa noastră tradiţională, unde vinurile moldoveneşti erau bine cunoscute şi solicitate în volume considerabile, iar sistarea exporturilor a fost destul de dureroasă pentru companii. Statistica anului 2005 denotă că din totalul exporturilor, de 315 mil. USD, 75-80% se exportau în Rusia. [Criza vinurilor a avut şi efecte pozitive] Partea bună a lucrurilor este, potrivit specialistului, că, după reluarea exporturilor, vinurile moldoveneşti în Rusia vor fi plasate pe alt segment de preţuri, mai înalt. Deşi este clar că volumele anterioare de export în Rusia nu vor putea fi atinse prea uşor, nişa Moldovei fiind ocupată între timp, Mudrea şi-a exprimat siguranţa că vinurile moldoveneşti vor recuceri o bună parte a pieţei anterioare. În 2006, deşi exportul cu Rusia s-a diminuat în general, cu excepţia primelor luni ale anului, exporturile totale ale RM nu s-au diminuat în aceeaşi măsură, dar numai la nivel de 40%, din contul reorientării spre alte pieţe. Acest fapt denotă, în opinia expertului, că întreprinderile vinicole moldoveneşti sunt viabile, au putere de concurenţă şi capacitate de a se reorienta pe alte pieţe. Stocurile de vinuri nu sunt atât de multe, ceea ce e un alt argument că vinurile moldoveneşti sunt destul de calitative, a menţionat Mudrea. Ultimele date ale Agenţiei „Moldova-Vin”, pe 11 luni ale anului 2006, atestă exporturi de vinuri în valoare de peste 31 mil. USD în Belorus, peste 30 mil. USD – în Ucraina, peste 20 mil. USD - în România, peste 9 mil. USD - în Kazahstan, sub 4 mil. USD - în Polonia, 2 mil. USD - în Germania, 1,5 mil. USD – în Cehia, 1,3 mil. USD - în Letonia, sub 1 mil. USD – în SUA şi în Marea Britanie etc. În total, în 11 luni exporturile au constituit circa 153 mil. USD. Agenţia are prognoze pozitive pentru majorarea în anul curent a exporturilor în Cehia, Ţările Baltice, Polonia, Marea Britanie, SUA, Germania, China. Piaţa Japoniei, de asemenea, prezintă mari perspective de export. În total, în 11 luni 2006 în Japonia s-au făcut pentru prima dată exporturi în valoare de 300 mii USD, iar această piaţă este interesantă din perspectiva exportului de vinuri scumpe, de colecţie. De asemenea, România rămâne o piaţă cu mari perspective, deoarece, spune sursa citată, dacă în 2005 exporturile în această ţară au constituit cca 833 mii USD, în 2006 acestea au constituit 20 mil. USD. Deşi a fost recunoscut că anumite dificultăţi la exportul în România ar putea să apară odată cu aderarea acesteia la Uniunea Europeană, iar exportatorii vor trebui să se adapteze la alte rigori, Mudrea este optimist că n-o să apară ceva determinant care să împiedice exporturile. O prezenţă simbolică a vinurilor moldoveneşti se atestă în ţările scandinave, Italia, Franţa, Olanda, Belgia, Luxemburg, Danemarca, Israel, Turcia etc., spre care sunt orientate în prezent eforturile de promovare ale RM. De asemenea, se intenţionează pătrunderea pe pieţele Asiei de Sud-Est, inclusiv Singapore, Tailanda, Vietnam, India; ţările balcanice, precum Slovenia, Croaţia, Serbia. În ţările UE, vinurile moldoveneşti sunt exportate în baza unui certificat de calitate numit VI-1, iar în celelalte ţări se cer certificatele de conformitate şi de calitate eliberate de Centrul naţional unic de verificare a calităţii producţiei alcoolice din RM şi acte eliberate de laboratoare din ţările de destinaţie, potrivit sistemelor proprii de standarde. Referitor la Programul de stat de revitalizare şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei 2002–2020, Mudrea a menţionat că deja au fost sădite cca 17 mii ha de plantaţii noi de viţă de vie, toate de o calitate excepţională şi de cele mai bune soiuri europene. Deşi programul prevede reînnoirea a 100 mii ha, aceasta nu este un plafon pentru sporirea suprafeţelor plantate, deşi tendinţele din unele ţări tradiţionale care produc vinuri sunt de reducere a suprafeţelor din cauza supraproducerii de vinuri. Potrivit specialiştilor, în Moldova ar putea fi plantate cu uşurinţă şi 150 mii ha, deoarece în perioada sovietică aici au existat până la 250 mii ha de vie. În prezent, plantaţiile de vii se întind pe circa 146 mii ha, dintre care 40 mii sunt în gospodăriile populaţiei, iar restul sunt plantaţii industriale. Producţia anuală de vinuri industriale constituie anual în jur de 20 – 25 mil. decalitri de vin (1 decalitru – 10 litri). Moldova este singura ţară din lume care exportă până la 95% din producţia totală de vinuri industriale, pentru că majoritatea populaţiei are posibilitate să producă şi să consume vin de casă, spune sursa citată. Deşi anul 2006 nu a fost un an prea roditor din cauza îngheţurilor din iarna trecută, în schimb, graţie verii cu mult soare, calitatea vinurilor a fost una de excepţie în ultimii 10 – 20 ani, a mai menţionat Iurie Mudrea, citat de Info-Prim Neo.