Experţi din Letonia se află la Chişinău pentru a împărtăşi experienţa statului în perfecţionarea competenţelor comunicării interculturale. Experţii au participat miercuri, 17 iunie, la un seminar organizat de Ambasada Republicii Letonia la Chişinău, în parteneriat cu Biroul Relaţii Interetnice, transmite IPN.
Vita Dobele, însărcinat cu afaceri ad-interim al Ambasadei Letoniei, a declarat că acest seminar face parte dintr-o suită de eveniment prilejuite de preluarea de către Letonia a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Subiectul cu privire la formarea abilităţilor de comunicare interculturală şi procesul de integrare a minorităţilor etnice este unul foarte important. În Republica Moldova se discută foarte mult despre dezvoltarea strategiilor de integrare a minorităţilor etnice şi printr-o situaţie similară a trecut şi Letonia, care a dezvoltat un şir de strategii de integrare a minorităţilor.
Directorul general al Biroului Relaţii Interetnice, Elena Beleacova, a remarcat că acest seminar este foarte important în condiţiile în care Republica Moldova este o ţară cu mule etnii şi tot ceea ce ţine comunicarea interculturală prezintă interes. Perfecţionarea aspectelor legate de comunicare interculturală stă la baza păstrării păcii şi a înţelegerii între etnii.
Alda Sebre, directorul Departamentului de Proiecte a Fundaţiei de integrare a societăţii, din Letonia, a menţionat că în ceea ce ţine de perfecţionarea competenţelor comunicării interculturale este nevoie de o politică integră, cu implicarea tuturor actorilor din societate. Expertul a declarat că în Letonia, o dată cu destrămarea Uniunii Sovietice, în au fost luate mai multe măsuri pentru a integra minorităţile etnice, fiind create condiţii de exemplu pentru studierea limbii letone sau implicarea în diferite activităţi.
Inese Lazda-Mazula, trainer la Fundaţia de integrare a societăţii, a precizat că este nevoie să existe discuţii referitor la integrare minorităţilor, pentru că acestea vin să faciliteze procesul în sine. De asemenea, este important să fie analizate şi preluate cele mai bune practici ale statelor care au reuşite la acest capitol, dar cu ajustare la particularităţile statului care le aplică, pentru că în fiecare caz trebuie abordate politici specifice.
