Experţi de la Chişinău discută despre lacunele legislaţiei naţionale cu privire la persoanele dispărute în urma conflictelor
- 09.06.2009 16:00
- 1028
- 3 minute(ă)
-
Lipsa unui act normativ cu privire la persoanele dispărute în urma conflictelor armate sau de alt tip, reprezintă o lacună a legislaţiei R. Moldova, discutată marţi, 9 iunie, la o masă rotundă la Chişinău, transmite Info-Prim Neo.
Discuţia a avut la bază cazurile dispariţiei persoanelor în timpul războiului de pe Nistru, din 1992. Participanţii au menţionat necesitatea elaborării unui proiect de lege care ar aprecia statutul juridic al persoanelor dispărute, mecanismul de căutare şi drepturile rudelor.
Ştefan Urâtu, preşedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului în Moldova (CHDOM), spune că pe mulţi dintre cei dispăruţi i-a cunoscut personal. „Anatolie Jivotcov şi Alexei Conovalov, ambii membri ai comitetului pentru drepturile omului din Transnistria”, a exemplificat Urâtu.
„Anatolie Jivotcov a dispărut la data de 6 martie 1992. Am constatat că a fost luat de miliţia transnistreană, a fost eliberat conform legii de atunci peste 72 de ore, am văzut şi semnătura lui. Însă, nu ştim nimic despre el nici până în ziua de azi”, a spus preşedintele CHDOM.
Despre Alexei Conovalov, Urâtu a spus că a fost arestat în martie de către „MGB-ul pretinsei republici nistrne moldoveneşti” (ministerul transnistrean al securităţii de stat). A fost ţinut în izolatoare improvizate la Slobozia, după aceea dus la Tiraspol şi doar la 15 septembrie 1992, a fost găsit într-o fântână din satul Copanca. „Evident – mort, cu urme de violenţă gravă”, a precizat Ştefan Urâtu.
Preşedintele Curţii Constituţionale (CC), Dumitru Pulbere, a menţionat că, deşi la prima vedere s-ar părea că CC nu ar avea legătură cu tema pusă în discuţie, doar CC este organul care veghează executarea constituţiei de către toate organele statale, iar deseori se întâmplă ca legiuitorul sau Guvernul adoptă hotărâri care, tangenţial sau direct, afectează drepturile omului.
„Pentru mine, ca judecător la Curtea Constituţională, prezintă interes problema dată, pentru că mai devreme sau mai târziu se va elabora un proiect de lege faţă de această problemă şi este important ca această lege să nu contravină normelor constituţionale care vizează drepturile fundamentale ale cetăţeanului”, a mai menţionat Pulbere.
Masa rotundă a fost organizată de Comitetul naţional pentru consultanţă şi punere în aplicare a dreptului umanitar (CNCPADU), Delegaţia regională a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii cu sediul la Moscova (CICR), Universitatea Liberă Internaţională din Molodva (ULIM) şi Asociaţia de Drept Umanitar din R. Moldova.
