Chișinău, 15 iunie
Analiza performanței înregistrate de sectorul public pe 3 subiecte de interes major: implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 – 2016, salarizarea în sectorul bugetar și în domeniul de parteneriat public privat, scoate în evidență ineficiență în utilizarea banilor, inechitate și lipsă de transparență. Sectorul justiției rămâne în continuare cu nivel de încredere al populației inadmisibil de jos, sistemul de salarizare nu asigură instituțiile bugetare cu personal calificat, iar parteneriatele publice private nu demonstrează plus valoarea pentru care au fost create.
În ceea ce privește reforma justiției din cele 489 acțiuni de reformă planificate pentru perioada auditată, aproape 80% au fost raportate ca fiind executate, jumătate dintre acestea fiind executate în termen, iar restul cu întârziere de la 3 luni până la 3 ani. Mai puțin de 5% din totalul acțiunilor nu au fost realizate, iar restul realizate parțial. Însă dacă luăm în considerație importanța acțiunilor neimplementate, atunci nivelul de implementare al reformei este mult mai mic.
Principalele rezultate ale reformei au fost îmbunătățirea cadrului legal, demararea optimizării instituțiilor judecătorești și a numărului judecătorilor, condiții mai dure de angajare a judecătorilor, acțiuni pentru întărirea integrității actorilor din justiție, lipsirea de imunitate a acestora, crearea sistemelor informaționale on-line de distribuire aleatorie a dosarelor de judecată și agenda on-line a dosarelor examinate, crearea Comisiei de Integritate, introducerea asistenței juridice garantate de stat etc.
Principalele restanțe sunt înregistrate în reformarea Procuraturii, Parlamentul întârzie votarea mai multor legi importante: legea privind medierea, legea cu privire la notariat, legea probațiunii, administratorului autorizat etc. Pe lângă aceasta, nu au fost încă reformate Institutul Național al Justiției, Curtea Constituțională, avocatura, sistemul executorilor judecătorești, expertiza judiciară, instituția avocatului poporului. Nu a fost demilitarizat sistemul penitenciar și al procuraturii, iar Comisia Națională de Integritate și instrumentele de prevenire a corupției nu sunt suficient de bine consolidate. Urmează să fie lansat sistemul e-dosar, iar penitenciarul nr.13 din Chișinău să fie înlocuit cu un penitenciar nou, construit cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.
Lecțiile care pot fi învățate în urma acestei reforme, țin în special de necesitatea de o mai bună fundamentarea a reformei și evaluarea corectă a necesităților sistemului. O altă lecție este și înțelegerea necesității coordonării eforturilor și alegerea corectă a modului de gestiune a reformei, care sunt direct legate de utilizarea eficientă a banilor. Transparența și comunicarea mai bună a rezultatelor, dar și a problemelor, ar fi dus pe de o parte la o mai bună înțelegere a subiectului.
Tatiana Savva, economist în cadrul Expert-Grup și autor al studiului susține că sistemul actual de salarizare al bugetarilor din țară este unul greu de administrat, neperformant și generează serioase inechități sociale și economice. Acesta nu asigură cerințele de bază ale angajatorilor dar și angajaților din cauza cadrului legal complex, capacității limitate a cadrului instituțional de a gestiona sistemul și de a pune sarcini și priorități pentru acesta. În acest context, reforma sistemului de salarizare trebuie să vină cu modificarea integrală a acestuia, definirea clară a principalului actor care poate lua deciziile financiare sistemice și adaptarea salariilor la realitățile pieței de muncă, atât în termen de cerințe și performanțe, cât și salarizare cu apropierea maximă de salariile sectorului real al economiei.
Aceeași situație se atestă și în sistemul parteneriatului public-privat unde nu se respectă bunele practici. Acesta este afectat de acțiunile conducerii instituțiilor care implementează parteneriate publice private care nu respectă cadrul legal, de transparența scăzută a sistemului, insuficiența activităților de monitorizare de către partenerii publici a realizării etapelor aferente contractelor inițiate; nedesemnarea persoanelor responsabile de realizarea contractelor; lipsa reglementărilor specifice pentru evidența și raportarea executării clauzelor contractuale de către partenerii publici și cei privați etc. Reformarea acestuia este imperativă, în caz contrar există riscul pierderilor bunurilor publice și suportarea unor datorii contingente ulterioare.
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenţia de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea şi esenţa conţinutului comunicatului, prezentat spre publicare şi/sau distribuire
