Decizia Comisiei Electorale Centrale de a respinge propunerea grupului de iniţiativă, creat de către Platforma „Demnitate şi Adevăr”, pentru desfăşurarea referendumului republican constituţional, este una eronată şi necorectă. De această părere este expertul constituţional, Nicolae Osmochescu, care a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că prin decizia respectivă a fost ignorat spiritul legii, transmite IPN.
Nicolae Osmochescu a spus că în articolul 141 din Constituţie, pe care l-a invocat CEC, este stipulat clar că un referendum poate fi iniţiat după ce vor fi colectate 200 de mii de semnături de la cetăţenii Republicii Moldova, care au drept de vot din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale. Potrivit lui, atunci când a fost introdusă modificarea respectivă, în anul 2000, existau judeţele. „Această idee a fost concepută că din jumătate de judeţe e nevoie de 20 de mii. Mai târziu s-a realizat reforma administrativ teritorială şi s-a trecut la raioane. Oficial sunt 36 de raioane şi municipii”, a spus expertul.
De asemenea, acesta declară că, în strictă conformitate cu articolul 141, trebuie să fie colectate nu mai puţin de 200 de mii de semnături din cel puţin jumătate din unităţi teritorial administrative. „În cazul dat, grupul de iniţiativă, cei care s-au ocupat cu colectarea semnăturilor au prezentat peste 400 de mii de semnături în favoarea referendumului, practic de două ori mai mult. CEC operează cu cifra de 360 de mii pornind de la ideea că jumătate din raioane este 18, câte 20 de mii din fiecare. Se operează cu două cifre diferite”, a explicat Nicolae Osmochescu.
Expertul consideră că în perioada stabilită pentru colectarea semnăturilor a fost posibilă colectarea chiar a câte 20 de mii, nu doar dintr-o treime din unităţi administrativ teritoriale, dar din mai multe, dacă ar fi fost o asistenţă şi un ajutor real din partea CEC şi din partea administraţiilor publice locale.
Totodată, Nicolae Osmochescu consideră că era de datoria CEC să solicite oficial Parlamentului o interpretare a articolului 141, pentru a stabili norma de care trebuie să se conducă: cea de 200 de mii stipulată în Constituţie sau de calculele făcute de CEC, de 360 de mii. În opinia sa, CEC nu a solicitat acest lucru Parlamentului, întrucât ar fi predominat interesele politice.
