Agenţia de ştiri Info-Prim Neo a desfăşurat pe parcursul unei luni un sondaj de opinie printre lideri ai formaţiunilor politice, exponenţi ai societăţii civile, formatori de opinie de pe ambele maluri ale Nistrului cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean. Sondajul a avut drept scop acumularea a cât mai multor puncte de vedere care ar putea contribui la ameliorarea situaţiei existente. Tuturor participanţilor le-au fost adresate aceleaşi două întrebări. - Cum vede formaţiunea/organizaţia pe care o reprezentaţi soluţionarea diferendului transnistrean? În ce formă, prin ce mecanisme şi în ce termeni este aceasta posibilă? - În opinia dvs., pe cât de eficiente şi de adecvate situaţiei create sunt acţiunile pe care le întreprinde actualmente conducerea statului Republica Moldova? Când credeţi că pot da rezultate eforturile depuse de autorităţi şi la ce rezultate ne putem aştepta? Au binevoit să răspundă apelului Agenţiei 22 persoane reprezentative cu roluri importante în procesul de formare şi reflectare a opiniei publice în problema respectivă. Acestea au fost: - Anatol Croitoru, director executiv al Asociaţiei de Cultură şi Drept „Transnistria”; - Anatol Petrencu, preşedintele Mişcării social-politice „Acţiunea Europeană”; - Andrei Safonov, redactor-şef al ziarului „Novai Gazeta” din Bender, vicepreşedinte al Fundaţiei „Centrul pentru apărarea drepturilor omului din Transnistria”; - Dumitru Braghiş, Preşedintele Partidului Social Democrat; - Dumitru Diacov, preşedintele Partidului Democrat din Moldova (PDM); - Eduard Maican, preşedintele Uniunii Naţionale a Veteranilor Războiului pentru Independenţă (UNVRI); - Elena Bobkova, director general al Centrului Independent de Cercetări Analitice „Novyi Vek” de la Tiraspol; - Grigori Volovoi, preşedintele Fondului „Centrul de apărare a drepturilor omului în Transnistria”; - Oleg Cristal, redactor-şef adjunct la cotidianul „Moldova Suverană”, doctorand în politologie; - Radu Gorincioi, dr. în ştiinţe politice, comentator pe probleme de securitate - Radu Vrabie, coordonator de programe la Asociaţia pentru Politică Externă; - Roman Mihaeş, magistru în politologie; - Serafim Urecheanu, preşedintele Alianţei „Moldova Noastră”; - Sergiu Ostaf, director executiv al Centrului de Resurse al Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului din Moldova – CreDO; - Ştefan Urâtu, preşedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din R. Moldova; - Vlad Filat, preşedintele Partidului Liberal-Democrat din Moldova; - Igor Munteanu, comentator politic; - Ion Manole, Preşedintele Asociaţiei „Promo-Lex”; - Alexei Catană, preşedinte al Asociaţiei TraDeM din Râbniţa, fost preşedinte al Asociatiei obşteşti „Evrica” (AO „Evrica” este fondată de părinţi ai elevilor care îşi fac studiile la Liceul „Evrica” din Râbniţa); - Veronica Abramciuc, preşedintele Partidului Socialiştilor din Moldova „Patria-Rodina”; - Viorel Cibotaru, director al Institutului European de Studii Politice din Moldova; - Vitalia Pavlicenco, deputat, preşedintele PNL. Sondajul a scos la iveală o diversitate foarte largă de opinii şi viziuni, privind atât originea conflictului transnitrean, cât şi căile de reglementare a acestuia. De altfel, tabloul nici nu este complet, pentru că lipseşte, de exemplu, punctul de vedere al autorităţilor nerecunoscute din stânga Nistrului. În particular, spikerul Parlamentului de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, a invocat foarte amabil programul încărcat care nu i-a permis să răspundă la întrebările Agenţiei. Nu au răspuns invitaţiei şi o parte dintre formaţiunile politice din dreapta Nistrului. Oricum, materialul acumulat ni s-a părut foarte important în ansamblul său, astfel încât am încercat să urmărim, în baza lui, anumite tendinţe şi, respectiv, anumite perspective pentru soluţionarea conflictului. Ne-am gândit că este bine să apelăm în aceste scopuri la experţi în domeniu şi pentru ca să avem şi de data aceasta un maximum de pluralism, am zis să avem două puncte de vedere asupra lucrurilor. Unul al oficialităţilor şi altul al societăţii civile. Autorităţile statale sunt reprezentate de Ministrul Reintegrării Vasilii Şova. [- Ce semnificaţie credeţi că are această diversitate, foarte polarizată, de opinii, în special pentru şansele de reglementare a diferendului? Pe cât de mult ţin cont autorităţile Republicii Moldova de punctele de vedere existente în societate, pe ambele maluri ale Nistrului, la această temă în ceea ce priveşte reglementarea conflictului?] - Diversitatea de opinii, în general, sau, altfel spus, pluralismul de idei, indică întotdeauna asupra unui grad înalt de dezvoltare a unei societăţi democratice mature. Iar acest lucru, atunci când este vorba de societatea moldovenească, nu poate decât să ne bucure. Totodată, este absolut evident că atingerea unui consens naţional constituie o premisă deosebit de importantă în vederea identificării unei soluţii viabile pentru conflictul transnistrean. În acest sens, este semnificativ faptul că în iunie-iulie 2005 forţele politice reprezentate în Parlamentul Republicii Moldova au ajuns la un consens manifestat prin adoptarea unei legi cu privire la principiile de bază ale statutului juridic special al Transnistriei de care ne călăuzim până în prezent în activitatea noastră. În pofida diversităţii lor, opiniile formulate de către exponenţii societăţii civile reprezintă repere politice preţioase în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, având în vedere că soluţionarea definitivă a acestuia trebuie să se bucure de sprijinul majorităţii populaţiei. Anume de aceea ne consultăm în mod consecvent cu reprezentanţii societăţii civile şi ai forţelor politice de pe ambele maluri ale Nistrului. Vom menţiona în acest sens întâlnirile periodice pe care le avem cu liderii ONG-urilor interesate, participarea noastră la diverse dezbateri publice în cadrul unor conferinţe sau mese rotunde, inclusiv în cadrul „Dialogurilor nistrene” organizate de Asociaţia pentru Politică Externă, etc. [- Câte capacităţi, câtă voinţă politică şi cât realism denotă materialul acumulat în cadrul sondajului privind necesitatea şi posibilitatea reglementării conflictului? Ce concluzii se pot trage din materialele examinate privind formele concrete şi termenii reali de reglementare a conflictului transnistrean?] Capacităţile, voinţa politică şi realismul manifestat de către persoanele intervievate în cadrul sondajului constituie nişte chestiuni subiective, fiind o expresie a culturii şi opţiunilor lor politice, precum şi a nivelului lor de competenţă şi cunoaştere a problemelor legate de conflict şi de procesul de reglementare. Astfel, putem observa uşor că unele puncte de vedere sunt atât de diferite încât se exclud reciproc. Nimeni nu s-a pronunţat deschis împotriva necesităţii reglementării conflictului transnistrean, atingerea acestui obiectiv fiind un lucru firesc care corespunde intereselor tuturor. Opinii controversate sunt formulate, de cele mai dese ori, anume pe marginea termenelor şi modalităţilor de soluţionare a problemei transnistrene care, după cum este lesne de înţeles, depind de voinţa politică a tuturor factorilor implicaţi în procesul de reglementare. Noi dorim ca problema transnistreană să fie soluţionată cât mai curînd posibil, în baza unor abordări complexe în cadrul negocierilor în formatul „5+2”, iar modelul de reglementare să fie bazat pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Considerăm că pentru aceasta există premise favorabile reale.