„Există motive de optimism pentru soluţionarea conflictului transnistrean”, a declarat politologul rus Alexei Vlasov, în cadrul unei videoconferinţe cu genericul: “Căile de soluţionare a conflictului transnistrean şi cel din Karabah”, cu participarea politologilor din Chişinău, Moscova şi Bacu, transmite Info-Prim Neo.
Videoconferinţa a fost organizată de Agenţia RIA Novosti.
Potrivit politologului de la Moscova, pentru reglementarea diferendului transnistrean este nevoie doar ca elitele de la Chişinău şi Tiraspol să renunţe la interese politice şi economice de clan şi, cu ajutorul Rusiei, să facă un pas hotărâtor unele în întâmpinarea altora.
Alexei Vlasov consideră că în spaţiul post-sovietic au rămas doar două probleme nesoluţionate după destrămarea URSS – cea din Transnistria şi din Nagorno-Karabah. Osetia de Sud şi Abhazia au fost deja recunoscute de unele state, spune politologul. El afirmă că între conflictele din Osetia şi Abhazia şi cele din Transnistria şi Karabah există o diferenţă specifică. Dacă cele din primele s-au dezvoltat, în ultimii 4-5 ani, liniar în relaţiile dintre Rusia şi Georigia, în procesul de negociere a celorlalte două sunt implicaţi mult mai mulţi participanţi. Nici un plan, nici o strategie propusă până acum pentru soluţionarea acestor conflicte nu s-a realizat, pentru că nu este posibilă reglementarea fără atingerea unui consens între toate părţile, a adăugat Vlasov.
Politologul rus crede că R. Moldova şi Azerbaidjan vor putea doar până la un anumit punct să se ţină de politica multi-vectorială adoptată. „Nu cred că Baku şi Chişinău vor reuşi să menţină această poziţie, dacă se va acutiza confruntarea dintre Washington şi Moscova, iar în consecinţă probabilitatea de soluţionare a conflictelor va scădea considerabil”, a spus Vlasov.
Analistul politic rus este de părere că memorandumul Kozak poate fi luat ca bază pentru soluţionarea conflictului transnistrean. „Chiar dacă anumite aspecte şi-au pierdut actualitatea, principiul de bază, care prevede statutul Transnistriei în cadrul R. Moldova (subiect al federaţiei - n.r.) va fi luat în consideraţie, mai devreme sau mai târziu, în procesul de negocieri”, susţine Alexei Vlasov.
Şi politologul de la Baku, Mubariz Ahmedoglu, crede că Rusia doreşte soluţionarea conflictului transnistrean în baza planului Kozak reactualizat, fapt confirmat de către ministrul de externe rus Serghei Lavrov după întrevederea dintre preşedinţii Dmitri Medvedev şi Vladimir Voronin.
Pe de altă parte, politologul de la Chişinău, Valeriu Gavriluţa, a menţionat că planul Kozak nu va fi documentul care va sta la baza reglementării conflictului. „Nici un preşedinte sau deputat, care se consideră patriot, nu va permite armatei Federaţiei Ruse, stat străin, să rămână pe teritoriul R. Moldova”, a motivat el. În opinia lui Valeriu Gavriluţa, elitele de la Chişinău sunt gata demult pentru reintegrarea R. Moldova, însă cele de la Tiraspol sunt greu de identificat ca şi grup. Analistul politic crede că negocierile în format trilateral (Chişinău, Tiraspol, Moscova) sunt importante pentru soluţionarea problemei, însă ele nu pot fi decât parte din formatul 5+2. Politologul crede că, după negocierile la nivel regional între cele trei părţi, negocierile vor trece la nivel internaţional.
La 8 septembrie la Viena mediatorii şi observatorii în procesul de negocieri pe marginea soluţionării conflictului transnistrean au căzut de acord să reia negocierile în formatul 5+2. Un consilier al emisarului special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE a spus că nu a fost stabilită o dată fixă la care să înceapă negocierile directe, dar se aşteaptă că acestea ar putea începe chiar în octombrie.
