Organizațiile din Chișinău, instituțiile de stat și partidele politice ar trebui să fie active în UTA Găgăuzia. Este o greșeală majoră, atât din partea partidului de guvernământ, dar și altor formațiuni pro-europene, să nu aibă un oficiu la Comrat. Este esențial să reînviem aceste canale de comunicare între Adunarea Populară a Găgăuziei și Parlamentul țării. De această părere este directorul executiv al Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), Vadim Pistrinciuc, care a participat la dezbaterea publică „Referendumul a trecut. Ce urmează?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Vadim Pistrinciuc crede că trebuie să existe programe naționale, oameni din Guvern care să reprezinte Găgăuzia. E necesar să fie organizate întâlniri cu primarii din Găgăuzia și cu locuitorii din regiune. Aceste întâlniri trebuie să poarte caracter regulat. Organizațiile neguvernamentale, în special cele de pe segmentul educației, trebuie să-și deschide filiale în UTA Găgăuzia. Este util și un schimb de comunicare dintre tinerii din regiune și cei din Chișinău.
Vadim Pistrinciuc a mai spus că la scrutinul din 20 octombrie s-au testat mecanisme combinate de război hibrid, anumite tehnici care s-au folosit în trecut în alte țări. „Dacă aceasta va fi nouă realitate a noastră și fiecare alegere va fi doldora de camioane de fakenews-uri și toată țara și instituțiile statutului vor trebui să se ocupe doar de asta, noi ne-am pierdut”, a remarcat directorul executiv IPIS.
Vadim Pistrinciuc a afirmat că toți au rămas frapați de diferența mică între votul „Da” și „Nu” la referendumul privind modificarea Constituției pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Potrivit lui, votul „Nu” era destul de artificial, aranjat de foarte mult timp, cum demonstrează investigațiile jurnalistice, și nu a reușit nimeni să capteze această „spirală a tăcerii”. Vadim Pistrinciuc a explicat că, atunci când omul face fapte ilegale, el de obicei nu-și spune părerea. Existau anumite semnale în cercetările sociologice, la unele companii se vedea numărul foarte mare de non-răspunsuri.
Potrivit lui Vadim Pistrinciuc, deși nu este pentru prima dată când Federația Rusă încearcă să se amestece în alegerile din Moldova, ceea ce s-a întâmplat acum e diferit. S-a schimbat modelul prin care se intervine. Cel mai mult s-au schimbat volumele, cifrele, partea cantitativă. Pe parcursul anului, au fost mai multe acțiuni ale poliției de reținere a unor manageri ai acestor scheme, dar nici aceste lucruri nu au arătat o cifră cât de cât apropiată de ceea ce se întâmpla de fapt.
Dezbaterea „Referendumul a trecut. Ce urmează?” este organizată de Agenția de presă IPN în cadrul proiectului „Un vot corect și informat pentru o Moldovă europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și German Marshall Fund.
