Republica Moldova rămâne singură în fața unui atac armat direct, chiar dacă participă la o serie de platforme și forumuri de la care primește asistență externă în domeniul securității și apărării. De povață este că „umbrela” NATO nu s-a deschis nici de asupra Ucrainei, care nu face parte din Alianță, dar întruchipează lupta dintre Vest și Est. Declarații în acest sens au fost făcute de Elena Mârzac, director executiv al Centrului de informare privind NATO la Chișinău, în cadrul dezbaterii publice „Cum a ajuns Moldova la Summit-ul G7 și ce are de făcut pentru a valorifica oportunitățile externe în consolidarea rezilienței statale și apărării cetățenilor?”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.
Experta a specificat că sporirea rezilienței țării noastre vine din partea OSCE, Uniunii Europene, NATO, agențiilor ONU, dar și în contextul relațiilor bilaterale cu state ca USA, Marea Britanie, țările baltice și alte țări. „Am discutat astăzi despre amenințările cu care se confruntă Republica Moldova – de ordin militar, dar și de factură hibridă: cibernetică, dezinformare. Trebuie să recunoaștem că nu putem face de sine stătător față acestor amenințări”.
Vorbitoarea a exemplificat cu exercițiul unor țări neutre, dar cu armate moderne, precum Finlanda și Suedia. Fiind conștiente de pericolul care le paște, au întreprins acțiunile necesare pentru a ieși din zona riscului aderând la NATO, în timp ce unicul scut al Republicii Moldova este statutul de neutralitate.
Statul Republica Moldova, la fel ca și Ucraina, este nimic mai mult decât un partener al Alianței și nu ne putem aștepta la nici un fel de „umbrelă” de securitate din partea NATO. La fel și la aplicarea articolului 5, bazat pe principiul „toți pentru unul”. Cazul Ucrainei este unul „mai specific”, fiind mai mult vorba despre o confruntare dintre Est și Vest. „Rezistența Ucrainei presupune și un succes pentru securitatea europeană”, a relevat experta.
Dânsa consideră cooperarea cu NATO benefică Republicii Moldova. În acest context a fost subliniată importanța comunicării strategice și suportului cetățenilor. „Să ne amintim că politicile de securitate includ și interesul cetățenilor față de securitate. Cu părere de rău, cultura de securitate a cetățenilor este destul de scăzută și suportul lor pentru aceeași colaborare cu NATO este susținută de mai puțin de 50 la sută din respondenții sondajelor. Iar o eventuală aderare la NATO e sprijinită de mai puțin de 30 la sută. Această atitudine persistă pe parcursul mai multor ani”.
Elena Mârzac consideră că și perceperea riscurilor cu care se confruntă în prezent Republica Moldova este diferită. „Unii consideră că riscurile vin din Est, alții – din Vest. Unii spun că în caz de agresiune ar putea să ne ajute România, alții invocă Rusia. Aceasta se întâmplă din cauza culturii scăzute, incapacității de analiză, dar și a penuriei de informație (veridică). Unde mai pui că are loc o dezinformare - chiar un război informațional foarte dur - unde e intens alimentat falsul că statul neutru Republica Moldova nu poate avea o cooperare cu alianțe și organizații militare. În pofida acestor percepții, statul nostru participă în misiunile de pacificare ale Națiunilor Unite și ale OSCE, ceea ce îi aduce experiență și modernizare”, a relevat experta.
Dezbaterea publică la tema „Cum a ajuns Moldova la Summitul G7 și ce are de făcut pentru a valorifica oportunitățile externe în consolidarea rezilienței statale și apărării cetățenilor?”, organizată de IPN, a fost ediția a 246-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
