Lipsa de coeziune socială este unul din riscurile cele mai importante pentru securitatea națională a Republicii Moldova. „Avem o societate divizată și trebuie să lucrăm activ la acest capitol”, este opinia Elenei Mârzac, directoare executivă la Centrul de Informare privind NATO, expusă în cadrul dezbaterilor publice: „Rezistența la șoc în Parteneriatul Estic – abordarea UE vs. varianta NATO”, organizate de Agenția de presă IPN.
Ea mai spune că pandemia de COVID-19 a demonstrat cât de ineficiente și nefuncționale sunt sistemele în gestionarea situațiilor de criză, iar lipsa de încredere între Guvern, societate civilă și cetățean, direct pune și mai mult în pericol vulnerabilitățile existente. „Nu există o colaborare interinstituțională, nu există un mesaj direct pentru cetățean, o narativă națională de ce și pentru ce acționăm în acest fel”. Potrivit ei, nu au fost capacități de a gestiona criza, de aceea s-a solicitat ajutor de la organizații sau parteneri din afară.
În parteneriatul Republicii Moldova cu NATO, o mare problemă a Moldovei este faptul că nu se poate decide care este gradul ei de implicare în cooperare, Moldova având un loc separat în sistemul de parteneriate cu NATO. În opinia Elenei Mârzac, Republica Moldova ar trebui să utilizeze mai pe larg „meniul” și toate programele și inițiativele pe carte le oferă UE și NATO și nu doar să mimeze anumite acțiuni, în contextul în care există inițiative din partea celor două entități pentru dezvoltarea parteneriatelor.
Cele șapte puncte ale NATO privind rezistența la șocuri, elaborate după summit-ul din Varșovia sunt esențiale și sunt responsabilitatea guvernului Moldovei, susține directoarea executivă la Centrul de Informare privind NATO. Ea spune că, în comunicarea cu NATO, de fiecare dată Moldovei i se spune că trebuie să existe o responsabilitate a Guvernului, o cerere din partea acestuia. „În general, toată relația cu NATO se bazează pe cerința Guvernului și nu invers, nu se impun anumite activități”, a adăugat ea.
De asemenea, Elena Mârzac susține că UE și NATO au nevoie de aceste parteneriate, pentru a-și întări reziliența, prin a face schimb de experiență cu țările supuse amenințărilor hibride precum Moldova Ucraina, Georgia. La rândul lor statele partenere, inclusiv Moldova, pot prelua bunele practici de la statele UE și NATO.
Societate civilă sau anumite organizații din Moldova ar putea să contribuie la parteneriate cu instituțiile guvernamentale, la ajutorarea populației de a conștientiza anumite riscuri, la dezvoltarea gândirii critice etc. Elena Mârzac consideră că ar fi necesară implicarea societății civile, dar și instituțiilor educaționale în explicarea rolului fiecărui cetățean, dar și în promovarea unei voci independentă de cea a Guvernului rezistența de stat.
Dezbaterile „Rezistența la șoc în Parteneriatul Estic – abordarea UE vs. varianta NATO”, sunt ediția a 148-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
