Electoratul din Republica Moldova în contextul alegerilor prezidenţiale din acest an este caracterizat prin frustrare, neîncredere şi deziluzii acumulate pe parcursul ultimilor ani. La conducerea ţării s-au perindat reprezentanţi ai întregului spectru politic, dar niciunul dintre aceştia nu au făcut dovada că se gândeşte la problemele cetăţeanului. Afirmaţii în acest sens au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice electorale „Trăsăturile specifice ale prezidenţialelor-2016: viziunea ONG şi a experţilor”, care face parte din seria de dezbateri publice electorale „Ce fel de preşedinte caută societatea? De care societate are nevoie preşedintele?”, desfăşurate de Agenţia de presă IPN.
Alina Andronache, vicepreşedinta Platformei pentru Egalitate de Gen, subliniază că societatea din Moldova este dezamăgită, plictisită şi nu crede că se mai pot produce schimbări după alegerile prezidenţiale. „Sunt dezamăgită că şi tinerii la fel cred că aceste alegeri nu vor schimba nimic. Foarte mulţi oameni cred că nu avem o clasă politică, o cultură politică şi, respectiv, părerea mea este că nu avem nici o societate responsabilă faţă de votul pe care îl are”, spune Alina Andronache.
Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, a menţionat că frustrarea cetăţenilor provine dintr-un fel de melanj dintre neîncredere în oricine ar veni să conducă această ţară şi decepţiile care au însoţit toate guvernările care au fost în Republica Moldova de la declararea independenţei. „O altă trăsătură ar fi neinformarea sau informarea insuficientă a cetăţenilor despre această campanie, despre cine este preşedintele, care sunt atribuţiile lui, ce poate el să facă ca să ştim ce să aşteptăm de la acesta”, a declarat Petru Macovei.
În opinia lui Vasile Cioaric, coordonator de programe la Centrul Contact, o parte din alegători, mai ales cei de vârstă înaintată, mai trăiesc cu iluzia că va veni un preşedinte care va „face ordine”, care va pune toată lumea la respect. „Se gândesc că preşedintele odată ales de întreg poporul va putea face ceea ce fac alţi preşedinţi în alte ţări nu chiar îndepărtate fără ca să-şi da seama că un preşedinte ales de întreg poporul, cu atribuţiile care sunt acum în Constituţia actuală, fără învoirea altora, puţine lucruri va putea realiza în Republica Moldova”, a subliniat Vasile Cioaric.
Svetlana Rusnac, decana Facultăţii de psihologie, ştiinţe ale educaţiei şi asistenţă socială a Universităţii Libere Internaţionale, consideră că în acest an electoratul activ este mai îmbătrânit, tinerii sunt mai mult pasivi. În opinia ei, tinerii nici nu-şi dau silinţa să se informeze pentru a face diferenţa între candidaţi. „Electoratul este şi mai confuz în a alege între dreapta-stânga”, spune Svetlana Rusnac
Dezbaterile publice de miercuri, 28 septembrie, sunt la a 63-a ediţie şi fac parte din
ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, realizat de Agenţia IPN cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
