Pe de o parte, în Moldova egalitatea drepturilor și libertățile sunt garantate prin Constituție, iar, pe de alta, la tot pasul te ciocnești de manifestarea inegalității. Diferența de salarii și a posibilităților de carieră la bărbați și femei, accesul diferențiat la serviciile medicale, la infrastructura de calitate, chiar în cazul posibilităților de instruire de la oraș și de la sat, lipsa căilor de acces la agenda politică pentru comunitățile locale - sunt doar câteva din exemplele de inegalitate în Moldova. Problema inegalității se prezintă ca o frână a dezvoltării, cu toate acestea fenomenul nu ocupă un loc pe potrivă în discursul politic. De ce? Un răspuns la întrebarea în cauză l-au căutat participanții la dezbaterile publice „Egalitate: cultură, practică sau iluzie?” de la agenția de presă IPN.
„Ar putea fi adoptată o legislație mai bună pentru a implementa cele mai avansate practici, dar dacă societatea e preocupată de propria supraviețuire, e constrânsă de sărăcie, nu se poate garanta nicio egalitate pentru că oamenii au alte scopuri și alt sistem de priorități”, a remarcat Ștefan Gligor, jurist, avocat și expert permanent al proiectului IPN „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană prin comunicare”.
„După colapsul URSS, noi ne-am pomenit într-o nouă epocă, dar fără a înțelege în ce fel de societate ne-am pomenit și care ne este calea. Valul care a urmat ne-a adus sărăcie, marea migrație și tot ce avea vreo tangență cu egalitatea s-au dizolvat într-un sentiment de nedreptate și învălmășeală generală”, crede expertul.
Dânsul consideră, că Moldova n-a putut trece cu repeziciune această barieră, pentru că ea a devenit obiectul unei concurențe geopolitice. „Nu am avut politicieni, lideri, care ar fi priceput că trebuie mai întâi de toate să pună pe picioare economia, iar în baza bunăstării să se ocupe de lucruri concrete. Am în vedere că o societate sătulă e mai deschisă unui dialog civilizat, ea nu caută să învinovățească pe cineva pentru a compensa insatisfacția”, explică Ștefan Gligor, convins că „noi încă n-am încetat să căutăm cine e vinovat de sărăcia și de nedreptățile noastre, la fel ca și pe salvatori”.
„Cetățenii noștri n-au prins că salvarea și-o pot vedea în oglindă, că anume ei sunt unitatea de măsură în noua societate și în noul aranjament al statului. Trebuie să te perfecționezi și să progresezi ca personalitate și împreună cu tine va progresa și statul. Cu toate acestea, la noi multe clase sociale au rămas în trecut și nu mai pot de milă față de sine, ceea ce aprofundează inegalitatea”, spune expertul.
El a spus din ce cauză această situație ar putea să se păstreze în Moldova pentru ani de zile. „În condițiile nesiguranței în ziua de mâine și a dezastrului în economie, aproape 100 de mii de copii cresc fără a fi educați de părinți, ci de rude sau de un singur părinte. Mamele și tații lor sunt migranți de muncă. Și vom avea încă o generație-două, crescute în insuficiență de iubire, înțelegere, cunoștințe, chiar înghețată și joacă, care vor suferi de anumite complexe și vor vrea să ia de alții aceea ce le-a lipsit”, e convins Ștefan Gligor.
„Dacă ne vom îndepărta de la limita extremă a sărăciei, multe legi bune vor deveni funcționale, oamenii vor deveni mai liberi și mai atenți față de cei care dispun de mai puțin”, - conchis expertul.
Sociologul și filozoful rus, directorul Centrului de expertiză „Мера” (Nijnii Novgorod, Rusia) Serghei Borisov, a amintit că „progresul societății constă în complexitatea crescândă a structurii sale”. „Există diviziunea muncii, a funcțiilor sociale. Cu cât e mai complicată structura, cu atât e mai diversă societatea și mai mare potențialul de dezvoltare – pentru că are mai multe variante”, a remarcat participantul la dezbateri, menționând că, totodată, există aici și partea adversă.
„Cu cât mai multe sunt diferențele dintre noi, cu atât mai ușor acestea se pot transforma în discriminare. Dar și confruntarea excesivă în numele egalității, uneori, precum ne-a învățat secolul 20, poate da rezultate proaste, în particular, regimuri totalitare”, a explicat Serghei Borisov.
„Oamenii apriori nu sunt egali, după capacități și e o cale foarte periculoasă să încerci să-i aliniezi. Ai putea să treci cu vederea peste un nou Mozart. Se poate, însă, precum au formulat încă marii gânditori ai Renașterii, de asigurat în mod real două lucruri: egalitatea drepturilor juridice și egalitatea posibilităților, șanselor la viață. Societatea trebuie să fie făcută pentru a se putea evita două pericole: pe de o parte, nu trebuie admisă inegalitatea ca nedreptate, iar, de cealaltă parte, nu trebuie să fie limitată egalitatea posibilităților. Uneori pentru drepturile minorităților te poți lupta așa, încât nu mai rămâne nimic din minorități”, a remarcat Serghei Borisov.
Președintele Consiliului de prevenire și lichidare a discriminării și asigurare a egalității Ian Feldman a relevat că numărul adresărilor în această structură, creată în cadrul Acordului de asociere cu UE, crește an de an în Moldova: „Am început de la 140 de adresări pe an, acum avem 300 pe an”.
Ian Feldman consideră drept o realizare că partea moldovenească, alegând modalitățile de asigurare a egalității, a ales să creeze acest Consiliu. În cazul nostru a fost creată o structură care fixează problema, dar și formulează recomandări și decizii spre executare. Noi dăm termene și aplicăm amenzi, atât în caz de discriminare, cât și pentru neexecutarea deciziei Consiliului”, a remarcat Ian Feldman.
El a spus că unul din rezultatele activității acestui organ parajudiciar este modificarea percepției a fenomenului de inegalitate. „Sistematic, odată în 2 – 3 ani, recurgem la cercetări extinse, în cadrul cărora măsurăm distanța socială față de anumite grupuri de oameni. Vreau să menționez că deja în anul 2018 ea s-a redus simțitor în comparație cu anul 2015”, a conchis președintele Consiliului pentru prevenirea și lichidarea discriminării și asigurarea egalității.
Dezbaterile publice „Egalitate: cultură, practică sau iluzie?” fac parte din ciclul „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană, prin comunicare”. Agenția de presă IPN organizează dezbaterile publice cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
