Înaintea Summitului Parteneriatului Estic din 24 noiembrie la Bruxelles, scrie EaP Think Bridge, fiecare dintre participanți a avut opinii, așteptări și intenții proprii. În aceste condiții, rezultatele Summit-ului au demonstrat că Uniunea Europeană rămâne în continuare capabilă să aducă la un numitor comun o entitate destul mare de aspirații și să mențină inițiativa pe linia de plutire, chiar dacă cerințele unor participanți nu sunt satisfăcute pe deplin.
Referindu-se la obiectivele reuniunii, EaP Think Bridge menționează că cel de-al cincilea summit al Parteneriatului estic urma să răspundă la întrebarea principală: cum va continua această inițiativă a UE? Dar chiar înainte de Summit, s-au auzit și formulări mai radicale: a avut, în genere, vreun rost această inițiativă și a dat ea vreo plusvaloare participanților?
Bruxelles-ul a decis să mențină inițiativa și, în consecință, a focalizat atenția Summitului pe identificarea modalităților de consolidare a cooperării, precum și pe sarcinile obținerii unei economii, guvernări, conectivități și societăți mai puternice. Pe moment, Parteneriatul Estic, scrie EaP Think Bridge, este o inițiativă a ”vitezelor diferite”, unde trei țări (Moldova, Ucraina și Georgia) conduc în calitatea lor de state asociate cu zone de comerț liber și cu regim fără vize. Armenia are un Acord de parteneriat în timp ce Azerbaidjanul sa află în faza negocierilor, iar Belarus este prudent și își stabilește de sine stătător formatele de cooperare bilaterală și multilaterală cu UE.
Sursa citată menționează că și aspirațiile țărilor privind viitoarea cooperare vizează nivele diferite: de la aderarea la UE până la o simplă cooperare economică reciproc avantajoasă fără o componentă politică. Fără îndoială, această situație este înțeleasă la Bruxelles și, prin urmare, se acceptă un nivel diferit de ambiții pentru țările partenere, dar se încearcă și evitarea unei fragmentări a Parteneriatului Estic.
Apreciind că cel mai mult în urma Summitului a avut de câștigat Armenia, care a semnat un Acord de parteneriat cuprinzător și consolidat cu UE, EaP Think Bridge menționează că documentul îi va permite Erevanului să primească mai multă asistență europeană fără a deteriora relațiile sale cu Moscova. Mai mult, publicația afirmă că Erevanul și Moscova apreciază documentul semnat ca un pod de legătură între UEEA și UE. În același context își plasează achizițiile de la Summit și Belarus, pentru care, precum îl citează publicația pe ministrul de externe al acestei țări Vladimir Makey, ”semnarea unui acord de parteneriat și cooperare este o chestiune de scurtă perspectivă”. Scopul cel mare, pe care l-a atins Azerbaidjanul în cadrul Summitului, a fost să pună problema violării integrității teritoriale și staționării ilegale a trupelor străine pe teritoriul țării. Deși poziția oficialităților de la Baku nu a fost reflectată în întregime în declarația reuniunii, partea azeră, menționează EaP Think Bridge, a fost satisfăcută de rezultatele Summitului, deoarece documentul final a sprijinit integritatea teritorială a tuturor statelor membre.
Georgia nu a avut așteptări prea mari de la de summitul Parteneriatului estic și, prin urmare, a avut o reacție pozitivă la rezultatele acestuia, scrie publicația. Primul ministru al Georgiei, Giorgi Kvirikashvili, a subliniat că progresul și succesele Georgiei au fost recunoscute în unanimitate referindu-se la acordul de asociere, acordul de liber schimb și liberalizarea vizelor. El a subliniat de asemenea că reformele europene continuă în Georgia și a accentuat importanța momentului în care UE va fi gata să includă Georgia în componența statelor membre.
Conform EaP Think Bridge, Moldova, la fel ca Georgia, nu a avut niciun scop ambițios în cadrul Summit-ul. Principalul obiectiv a fost continuarea finanțării reformelor sale interne. În context, publicația lămurește că, pe motivul întârzierii reformei justiției, în octombrie UE a reținut 28 de milioane de euro destinate Chișinăului. După restabilirea încrederii UE, Chișinăul a avut o reacție pozitivă la rezultatele Summit-ului, scrie EaP Think Bridge.
Publicația menționează că cele mai mari solicitări de la Summit le-a avut Ucraina. Demersurile vecinilor noștri estici au vizat perspectiva aderării țării la UE; elaborarea unui plan de investiții pentru Ucraina; recunoașterea Rusiei ca stat agresor; noi formate pentru țările care au semnat acordul de asociere. Însă partenerii s-au arătat reticenți față de propunerile ucrainene și Ucraina nu a obținut rezultatele dorite.Însă partenerii s-au arătat reticenți față de propunerile ucrainene și Ucraina nu a obținut rezultatele dorite. În urma summitului, ministrul de externe Pavlo Klimkin a scris că „viitorul european ține de relațiile dintre Ucraina și UE”, urmând ca Ucraina, subliniază EaP Think Bridge, să se concentreze pe dezvoltarea relațiilor bilaterale cu UE.
