Și după 30 de ani, rolul misiunii de pacificare din Zona de Securitate rămâne contestat. Foarte multe părți ale societății din Republica Moldova, dar și la nivel internațional contestă rolul acestei misiuni. Și cea mai problemă este că această operațiune este depășită în timp, fiind creată încă în 1992 într-un anumit context, însă lucrurile s-au schimbat de atunci. Pe păstrarea misiunii insistă Federația Rusă și regiunea transnistreană, chiar dacă înțeleg ineficiența ei. Vina o poartă decidenții care insistă pe ea pentru a avea o acoperire juridică pentru perpetuarea prezenței militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Opiniile în acest sens au fost exprimate într-o conferință de presă la IPN cu genericul: „Căștile albastre” - cazul Republica Moldova”, organizată de Asociația Promo-LEX.
Directorul executiv al Asociației Promo-LEX, Ion Manole, a declarat că pe 29 mai comunitatea internațională marchează Ziua pacificatorului, iar la sfârșitul lunii iulie se împlinesc 30 de ani de prezență a pacificatorilor militari în Republica Moldova. În prezent, în Zona de Securitate sunt 15 posturi permanente ale acestor forțe de menținere a păcii, iar efectivul total al misiunii este de 1 300 de militari.
În opinia sa, este foarte clar că avem un format de pacificatori impropriu. Și aceasta pentru că, de regulă, formatul de pacificatori presupune participarea unor state neutre, care nu au fost implicați în conflict. În Republica Moldova acest format de pacificatori a fost creat din părțile beligerante în urma Acordului semnat de Federația Rusă și Republica Moldova în iulie 1992. Ulterior, prin diverse metode, în cadrul Comisiei Unificate de Control a apărut a treia parte în formatul de pacificatori – regiunea transnistreană.
Directorul Asociației „Inițiativa pentru Pace”, ex-vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, a menționat că de la Tiraspol și de la Moscova deseori se spune că această operațiune este unică și de succes. Este cu adevărat unic, pentru că nicăieri în lume nu s-a văzut un format în care părțile implicate în conflict să fie chiar ele cu statut de pacificatori. În mod normal, pacificatorii sunt o forță militară neutră, venită din afară, care separă inclusiv fizic părțile aflate în conflict. În Republica Moldova sunt posturi trilaterale în care se regăsesc pacificatori ruși, moldoveni și transnistreni.
„Problema cea mai mare a acestei operațiuni este că e depășită în timp. În 1992, într-un anumit context, într-un context de adevărat de război, cu zeci de mii de oameni înarmați implicați din ambele părți, operațiunea era mai mare, a fost creat un instrument care a fost potrivit acelui moment. Între timp, lucrurile s-au schimbat, realitățile s-au schimbat și acele provocări și amenințări care există în prezent în Zona de Securitate sunt cu totul de o altă natură. Nu mai sunt amenințări de ordin militar. Incidentele care au loc cu regularitate nu sunt cu caracter militar. Ceea ce vedem aproape zilnic în Zona de Securitate este, în primul rând, încălcarea dreptului la circulație. Este exact acea problemă pe care operațiunea, în formula concepută în 1992, nu are instrumente să o rezolve. În fond avem o situația în care avem un instrument pur militar care trebuie să rezolve probleme mult mai specifice ”, a notat
Irina Tabaranu, jurnalistă Zona de Securitate. Ea â spune că pentru ziariști aceste posturi și această misiune este una foarte închisă. Chiar dacă instituția media este acreditată pe lângă CUC și la modul practic are dreptul să filmeze, să-și facă munca în Zona de Securitate, acest lucru este foarte dificil, pentru că le sunt impuse un șir de condiții. „Uneori se creează impresia că zona acestor posturi parcă nu ar fi teritoriul Republicii Moldova. Și aceasta pentru că mereu trebuie să te comporți în anumit fel. Nu ai voie decât să mergi pe lângă aceste posturi și nici să nu privești într-o parte sau alta. Am filmat câteva reportaje la aceste posturi doar în prezența militarilor Republicii Moldova, însă mereu când ne apropiam cu camera eram chiar și amenințați că vor trage în direcția noastră”, a relarat jurnalista.
Conferința face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul Agenției de presă IPN „Suport pentru reforma justiției prin mediatizarea în format multimedia a cazurilor de rezonanță de presupusă injustiție”. Agenția nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă. IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
Injustiția 2
Vezi și:
- Cadrul legal trebuie completat pentru a asigura o mai mare protecție a jurnaliștilor, API
- Atacurile asupra jurnaliștilor din Republica Moldova rămân frecvente, API
- APOTA: Judecătorii care admit abuzuri trebuie să fie sancționați
- Nesancționarea abuzurilor din justiție - cauza eșecului reformei transporturilor, APOTA
- Apel către premier pentru a evita falimentarea producătorilor locali de energie regenerabilă
- Statul falimentează producătorii locali de energie regenerabilă, declarații
- Vadim Vieru: Sunt oare judecătorii reduși la tăcere? De ce puțini îi mai întreabă cum văd ei reforma justiției?
- Cristina Ciubotaru: Justiția nu este a treia, ci una din cele trei puteri
- Lipsa de comunicare și influența politică - grebla pe care au călcat toate guvernările. De ce reforma justiției bate pasul pe loc? Dezbatere IPN
- Victor Juc: Guvernarea a inițiat reforma justiției fiind cam romantică
- Avocatul Bazatin invocă lacune legislative în evacuarea silită
- Achiziția imobilului pentru o afacere s-a transformat pentru o femeie într-un litigiu nesfârșit
- Responsabilii de tergiversarea cauzelor în instanță trebuie să răspundă material, avocat
- Avocat, despre cauze fără de finalitate în instanțele de judecată, tergiversare și incompetență
- Sentința în cazul primarului de Basarabeasca urmează să fie pronunțată pe 15 noiembrie
- De mai bine de cinci ani, cazul primarului de Basarabeasca așa și nu are o finalitate
- Maia Bănărescu: Copiii și femeile nu trebuie să fie revictimizate în instanțele de judecată, la ce să atragă atenția cei care reformează justiția
- „De rușine” nu-și fac dreptate - Părinții nu vor ca societatea să știe că al lor copil a fost supus unui abuz sexual
- Prea anevoioasă e calea spre dreptate: De ce unele victime renunță să-și facă dreptate
- CVR: Programul pentru susținerea populației de etnie romă nu conține principalele recomandări
- Problema incluziunii nu poate fi soluționată fără participarea directă a romilor, CVR
- Un consilier local face apel la CNA și PA să verifice acțiunile primarului de Cimișeni
- Un consilier acuză primarul satului Cimișeni de ilegalități
- În spatele construcției neautorizate din str. Ciocârlia stau persoane din Procuratură, avocat
- Mai mulți locatari din strada Ciocârliei, indignați de construcția neautorizată a unui bloc
- Avocatul Andrei Briceac: Justiția trebuie să fie făcută nu la televizor de politicieni, dar în instanța de judecată. Interviu IPN
- Andrei Briceac: Reforma justiției nu înseamnă doar schimbarea oamenilor și lichidarea unor instituții, este nevoie și de educație
- Avocat: Cazurile „Năstase-Usatîi” s-ar putea repeta la următoarele alegeri sau reforma justiției va da roade?
- Curtea de Apel confirmă ilegalitățile admise în dosarul „Gemeni”, avocat
- Unii cetățeni și astăzi își caută acțiunile de la SA „Gemeni”, avocat
- Ilie Rotaru cere verificarea legalității dosarelor trimise în judecată de către procurorii anticorupție
- Ilie Rotaru acuză procurorii anticorupție de fabricarea dosarelor penale
- Ilie Chirtoacă: Fără îndeplinirea condițiilor UE din domeniul justiției Moldova nu poate merge pe drumul spre integrarea europeană
- Ilie Chirtoacă: După 5 ani de la decesul lui Andrei Braguța, s-au înregistrat prea puține progrese în acest caz
- Ilie Chirtoacă: Există o legătură între alertele cu bombă și amânarea unor procese de judecată
- Personalul medical angajat din rândurile poliției afectează drepturile deținuților, raport
- CEDO a condamnat statul pentru încălcarea dreptului la libertate
- Funcționarii responsabili de condamnarea la CEDO trebuie să plătească, declarație
- Deficitul de medici se răsfrânge asupra accesului deținuților la asistența necesară, IDOM
- Maria Frunze: 4000 de dosare sunt pe pauză la sectorul Centru al Judecătoriei Chișinău. Interviu IPN
- Maria Funze: Pentru încălcările drepturilor omului comise în regiunea transnistreană, prejudiciul stabilit de CEDO se încasează din contul Rusiei
- Judecător: Riscăm să ne trezim cu creșterea numărului de plângeri la CEDO pe încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzelor
- Vadim Vieru: Toate condamnările Moldovei la CEDO puteau fi evitate dacă statul ar fi acționat în interesul drepturilor omului. Interviu IPN
- Vadim Vieru: Orice caz de condamnare a Republicii Moldova la CEDO putea fi prevenit
- Cel mai des Moldova este condamnată la CEDO pentru maltratări și arestări ilegale, avocat
- Apelul comercianților din Piața de flori „Sofia” adresat municipalității
- Comercianți de la Piața de flori „Sofia” acuză autoritățile că le demolează abuziv gheretele
- Valeriu Pașa: Reforma justiției este un proces lent, care va dura câțiva ani
- Valeriu Pașa: În ultimii ani, justiția s-a transformat într-un sistem de raket și licitație, cu strigare
- Valeriu Pașa: În urma reformei justiției, unii judecători și procurori trebuie să ajungă la închisoare
- Livia Mitrofan: Nimeni nu a văzut dorința noastră sinceră de a reforma sistemul
- Igor Boțan: S-au făcut lucruri importante în justiție, dar mai e nevoie de o reformă în sistem
- Iulian Groza: Oamenii curajoși, competenți, integri din justiție trebuie să iasă în față
- Reforma justiției la etapa acordării statutului de candidat pentru aderare la UE: concepție, acțiuni practice, efecte, percepție generală. Dezbateri IPN
- Negocierile pentru aderarea la UE se pot întinde cât timp avem o armată străină, opinie
