Prinsă între două mari puteri, ca Federația Rusă și Uniunea Europeană, care trag în direcții opuse, Republica Moldova e de dorit să-și stabilească prioritățile. În prim plan pentru Moldova e agenda de reforme bazate pe principii democratice, în baza Acordului de asociere cu UE, la care, de altfel, Republica Moldova are multe lacune. De asemenea, prioritate ar trebui să fie integritatea și unitatea societății, în contextul în care aceasta e dezbinată. O spune Dorina Baltag, cercetătoare în politica externă și diplomația UE la Institutul pentru Diplomație si Guvernanță Internațională de la Londra. Potrivit ei, ceea în ce nu a investit țara de mulți ani și nu a fost luată drept o prioritate e relația cu vecinii. „Președinta Maia Sandu a punctat foarte bine acest moment în vizitele sale la București și Kiev și aceste dialoguri pe care le-a purtat sper să continue, ca prioritate”, a opinat Dorina Baltag la dezbaterea publică cu tema: „Relațiile tensionate Uniunea Europeană – Federația Rusă și impactul asupra Republicii Moldova”, organizate de Agenția de presă IPN.
Dorina Baltag a adăugat că prioritate pentru Republica Moldova e și interacțiunea dintre politica externă și cea internă, care sunt interdependente. Ea crede că Moldova va fi afectată de tensionarea relațiilor dintre Rusia și UE în aceeași măsură ca și în cazul crizei din Ucraina. „Eu vreau să cred că mult va depinde de alegerile care sper să fie, anticipate, și care vor da o direcție și un impuls de a implementa acel pachet de reforme, dar și de a identifica care e politica noastră externă vis-a-vis Federația Rusă”, a spus Dorina Baltag.
Ea afirmă că recenta vizită în Rusia a șefului diplomației europene Josep Borrell-Fontelles s-a soldat cu un atac, atât la persoana oficialului european, cât și la politica UE. Potrivit ei, acesta este un minus pentru UE pentru că Rusia nu o singură dată a atacat lacunele UE pe segmentul politicii externe.
„Un alt aspect foarte important al vizitei sunt oamenii. Este vorba de diplomația publică pe care se axează UE pentru care este important să relaționeze cu oamenii din statele autoritare. Acest aspect nu se dezbate în Parlamentul European, nu prea este parte din mass-media europeană - cum instituțiile UE și statele membre relaționează cu oamenii. Pentru oamenii care sunt anti-regim, anti-sistem în Rusia această vizită a fost foarte importantă”, a remarcat Dorina Baltag.
Întrebată de ce principii se conduce UE în raport cu Federația Rusă și invers, Dorina Baltag a răspuns că în mediul academic deseori se discută despre relația dintre UE și Rusia ca despre un mariaj strategic în care ambele părți își dau seama de relațiile și interesele pe care le au. „Când e vorba de principiile pe care se axează UE în relațiile cu Federația Rusă în ultima perioadă, se observă un pragmatism selectiv. În această relație UE aplică anumite principii generale, inclusiv: aprofundarea relațiilor UE cu țările PaE, din care face parte și Republica Moldova; susținerea contactelor interpersonale cu societatea civilă rusească; cooperarea selectivă cu Federația Rusă; contracararea propagandei rusești etc. Pe de altă parte, Federația Rusă percepe UE ca pe nimic altceva decât ca o extensie a puterilor SUA și atunci aceste relații sunt totdeauna dezechilibrate”, a spus cercetătoarea.
După ea, pot fi numite cel puțin două direcții clare pe care UE le are de mai mulți ani în raport cu Rusia. „E vorba de Departamentul de contracarare a dezinformării rusești și Institutul de la Bruxelles, doar că modul în care acesta e fondat, de câteva state membre, și felul în care el lucrează cu societatea civilă, e un pic atipic. Doar ca aceste instrumente trebuie consolidate pentru că statele membre ale UE așa și au spus că ceea ce fac e nu e destul. O informație eronată se răspândește mult mai rapid decât o informație corectă”, a afirmat Dorina Baltag.
În contextul în care, după vizita lui Josep Borrell la Moscova, Rusia ar risca sancțiuni suplimentare din partea UE, Dorina Baltag a amintit că în 2020 au mai fost extinse măsurile restrictive vis-a vis de Rusia. Acestea pot fi catalogate în măsuri diplomatice și economice. „Recent, statele membre au avut întrevederi cu reprezentanți anti-sistem din Federația Rusă și e interesant de urmărit dacă UE va prelua propunerile acestora care vizează restricționarea membrilor „clubului lui Putin”, a acelor oligarhi, oameni de afaceri și milionari care mențin sistemul. A doua categorie de sancțiuni cred că ține de perspectiva economică, un moment dureros va fi întreruperea relațiilor ce țin de gazoductul Nord Stream 2. Întrebarea e dacă aceasta va fi fezabil și îmbrățișat de toate statele membre. Pentru ca aceste sancțiuni sa aibă undă verde, este nevoie de un vot unanim din partea celor 27 de state europene, care este unul mai puțin probabil”, a remarcat Dorina Baltag.
Referitor la măsurile de contracarare a sancțiunilor UE din partea Rusiei, care se anunță a fi dure, cercetătoarea a accentuat că, deși Federația Rusă afirmă că are un partener economic puternic precum China, cifrele arată că 43% din relațiile comerciale externe sunt cu UE, un actor important pentru Rusia. „Putem analiza și viceversa, care sunt relațiile economice ale țărilor membre UE cu Rusia, ce face Germania, Franța, Olanda etc. Vedem o scădere a acestor relații. Cel puțin companiile germane și-au regândit relațiile după criza din Ucraina. Dacă anterior erau aproape 7000 de companii care aveau aceste relații comerciale, acum vorbim de 4000 de companii, ceea ce e deja o tendință”, a observat Dorina Baltag.
Dezbaterea publică „Relațiile tensionate Uniunea Europeană – Federația Rusă și impactul asupra Republicii Moldova”, este ediția a 172-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană „Hanns Seidel”.
